Stațiunile de schi din Europa sunt amenințate de iernile blânde de pe continent

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Iernile mai blânde şi lipsa zăpezii ameninţă sustenabilitatea sta­ţiunilor de schi din întreaga Europă, iar deşi unele ţări încearcă să ajute cu subvenţii sau scutiri de taxe, multe staţiuni aflate la altitudini mai scăzu­te ar putea fi forţate să se închidă în următorii ani, scrie Euractiv.

Până acum, 2023 a adus tempe­raturi record în Europa. Meteoro­logii arată că iernile europene devin mai blânde, mai uscate şi mai lipsite de precipitaţii. Acestea nu sunt veşti bune pentru staţiunile de schi, aces­tea depinzând de zăpadă sau de con­diţii de vreme propice pentru produ­cerea de zăpadă artificială.

Există aproximativ 3.900 de staţi­uni de schi în Europa, majoritatea în Germania, Italia, Franţa şi Austria. Cele mai ameninţate sunt cele de la altitudini mai joase pentru că linia zăpezii urcă cu aproximativ 150 de metri cu fiecare creştere cu un grad Celsius a temperaturii.

Turismul orășelelor de munte, puternic afectat de încălzirea globală

„Deja ne confruntăm cu ierni mai calde, fenonem care se va inten­si­fica dincolo de 2030, deteriorând şi mai mult condiţiile de schi, averti­zează Institutul Slovac al Politicii de Mediu. „Către sfârşitul secolului, numai staţiunile de la altitudini mari vor mai fi sustenabile“.

Din cauza temperaturilor record, mai multe centre de schi s-au închis temporar la începutul lunii ianuarie sau au fost nevoite să apeleze la ză­padă artificială, notează Euronews.

Centre de schi din Alpii nordici şi Pirineii francezi au fost obligate să se închidă din cauza vremii călduroase.

Operatorii staţiunilor de schi se tem că încălzirea globală înseamnă că iernile reci, pline de zăpadă vor fi de domeniul trecutului. Veştile sunt rele şi pentru orăşelele de munte din ţări ca Italia, Austria şi Elveţia care se bazează pe turismul de iarnă pentru venituri. Dacă staţiunile de schi nu se vor mai putea baza pe zăpadă natu­rală în iarnă, singura opţiune este ză­pada ar­ti­ficială, fără care multe din­tre aces­tea nu ar putea supravieţui, potrivit Euractiv.

Zăpada artificială, o opțiune instabilă și costisitoare

Totuşi, producţia acesteia este costisitoare. Complicându-le şi mai mult situaţia financiară, staţiunile se confruntă şi cu scumpirea energiei după ce acestea au fost nevoite să facă eforturi dramatice pentru a-şi reveni de pe urma închiderilor din timpul pandemiei.

Aceasta a dus la o creştere a preţurilor în multe staţiuni.

Potrivit Wired, tunurile de zăpa­dă consumă multă apă, multă ener­gie şi au nevoie de temperaturi scăzute pentru a opera. Astfel, apare între­ba­rea dacă acestea constituie o soluţie viabilă pe termen lung.

Unele ţări au venit deja cu o oare­care formă de susţinere. În Italia, 200 milioane de euro pe patru ani fuseseră deja alocate pentru un fond pentru modernizarea şi siguranţa te­leschiurilor şi facilităţilor de produ­ce­re a zăpezii.