Cum se transformă Europa de Est în noii Balcani?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Cu un port la Mediterană, cu terenuri agricole la vecini, cu proiecte de întărire a minorităţii maghiare şi cu planuri de dominaţie energetică regională, Ungaria a tot încercat în ultimii ani să-şi extindă influenţa în exterior, limitând în acelaşi timp puterea Comisiei Europene în interior.

Ministrul de externe al Slovaciei Rastislav Kácer vorbeşte şi de posi­bile pretenţii teritoriale ale Ungariei în ţara sa dacă Rusia câştigă războiul în Ucraina. În urmă cu câţiva ani, astfel de acuzaţii ar fi putut fi consi­derate cel mult bizare sau populism dus la extrem. Însă contextul s-a schimbat radical de atunci.

În ultimele săptămâni, guvernul ungar, printre puţinii aliaţi ai Rusiei din Uniunea Europeană şi din NATO, a înlocuit ofiţerii superiori din armată, observatorii spunând că într-un efort de a-şi extinde controlul într-o instituţie de cea mai mare importanţă în vremurile actuale.

Printre cei mai înverşunaţi oponenţi ai Rusiei

Apoi, Budapesta a făcut din reînar­marea Ungariei o prioritate, ceea ce însă a făcut şi Polonia, printre cei mai înverşunaţi oponenţi ai Rusiei. Şi Ungaria, şi Polonia au gra­niţe comune cu Ucraina. Polonia se învecinează şi cu Belarus, devenită un fel de republică rusească.

De asemenea, în contextul actual, alte două state membre ale NATO, Turcia şi Grecia, sunt în re­laţii conflictuale. Iar odată cu începe­rea invaziei ruseşti din Ucraina au reizbucnit tensiunile în ţările unde războaiele iugoslave au făcut cel mai mare prăpăd.

Serbia, puterea dominantă, este considerată aliat al Rusiei. În Slovacia, ministrul Kácer a explicat că nu are dovezi că Ungaria are pre­tenţii teritoriale în ţara sa, dar el crede că o victorie a lui Putin în Ucraina ar încuraja Budapesta în această direcţie.

Chiar dacă în guvernul maghiar nu se discută despre astfel de acţiuni, nici Rusia nu a anunţat că va ataca Ucraina, a spus oficialul slovac. Daily News Hungary scrie că Ungaria a re­nunţat la pretenţiile teritoriale asu­pra ţării vecine prin Tratatul slova­co-ungar din 1996 şi a recunoscut gra­niţele cu Slovacia în schimbul mai multor drepturi pentru etnicii ma­ghiari din această ţară.

O minoritate puternică

Este vorba de 500.000 de maghiari care trăiesc în cea mai mare parte într-o fâşie îngustă de teritoriu slovac de-a lungul graniţei cu Ungaria. Este o minoritate puternică dacă este raportată la populaţia de 5,4 milioane de persoane a Slovaciei. Actualul guvern al Ungariei este foarte atent cu comunităţile maghiare. În ultimul deceniu, peste un milion de maghiari din străinătate au primit cetăţenie. Ei pot vota în alegerile din Ungaria. Însă comunitatea de unguri din Slovacia a primit o atenţie specială, guvernul de la Budapesta alocând milioane de euro pentru proiecte culturale şi religioase. Nu doar acest lucru i-a iritat pe slovaci. Ungaria şi-a pus pe jar vecinii cu un decret pentru înfiinţarea unui fond – Termofold Magantokealap, sau Fondul de private-equity pentru teren agricol – cu scopul de a achiziţiona terenuri agricole în Europa Centrală şi de Est. Ţinta principală a fost Slovacia. Justificarea oficială a fost de a „pune bazele pentru expansiunea internaţională a companiilor agricole maghiare“.

Fondul a fost proiectat ca având resurse financiare de 400 de milioane de euro, din care 70% ar fi provenit de la bugetul de stat. Doar reacţia hotărâtă a guvernului slovac a făcut ca Budapesta să se retragă, dar doar pentru a încerca o altă strategie – preluarea unei participaţii la compania de utilităţi slovace Stredoslovenskă energetika prin intermediul colosului de stat MVM. Tranzacţia a fost împiedicată tot prin intervenţia guvernului Slovaciei. Ministrul Kácer a amintit că Ungaria diseminează propagandă rusească şi că este mai mult decât cinic că ministrul de externe maghiar Péter Szijjártó s-a dus în Bielorusia pentru a negocia pace în Ucraina.