Ce loc ocupă România în Europa la numărul de staţii pentru maşinile electrice?

România se numără printre codaşele UE la numărul de staţii pentru maşinile electrice. Ungaria are de 2 ori mai multe „benzinării“ electrice, iar Olanda este liderul Uniunii cu aproape 112.000 de staţii pentru maşinile electrice.

Potrivit celui mai recent studiu realizat de ACEA (The European Automobile Manufacturers’ Association – Asociaţia Europeană a Producătorilor de Automobile), la finalul anului trecut România avea o reţea de staţii de încărcare pentru maşinile electrice de 1.658 de puncte de alimentare.

• Cât de fericiți trebuie să fim pentru a reduce riscul de boli cronice?
• Câți dintre americani sunt de acord cu Donald Trump în ceea ce privește Groenlanda

Cu această reţea, România este printre codaşele la nivel european în ceea ce priveşte dezvoltarea infrastructurii de mobilitate electrică.

Țara europeană cea mai dezvoltată pentru maşinile electrice

„Olanda, ţara cu cea mai dezvoltată infrastructură pentru maşinile electrice, are de aproape 70 de ori mai multe staţii (111.821) decât România, care este ca suprafaţă de circa şapte ori mai mare”, este una dintre concluziile ACEA.

Dar poate nu comparaţia cu Olanda este cea mai relevantă, ci cea cu state vecine cu România, notează Ziarul Financiar. De exemplu, Ungaria are o reţea de peste 3.600 de staţii pentru maşinile electrice, în ciuda suprafaţei mai mici.

Cu cele 1.658 de staţii pentru maşinile electrice România este destul de departe de ţinta de 15.000 de staţii asumată prin PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă) până în 2026. De asemenea, numărul scăzut reflectă şi faptul că piaţa de maşini electrice este totuşi mică raportată la motorizările clasice.

Câte mașini electrice şi hibride are România?

În România, pe străzi, astăzi circulă circa 40.000 de autoturisme electrice şi hibride plug-in, ceea ce înseamnă aproximativ 0,5% din totalul parcului auto, care cuprinde 8 milioane de maşini, atât electrice, cât şi cu motoare cu ardere internă. Pe de ată parte, vestea bună este că anul trecut dezvoltarea pe zona de staţii electrice a fost accelerată. Anul trecut s-a înregistrat o creştere majoră a locaţiilor rapide şi ultrarapide de încărcare pentru maşinile electrice şi hibride plug-in, iar astăzi, la nivel naţional, există 1.350 de locaţii cu staţii de încărcare, în creştere cu aproape 60% faţă de 2021, potrivit unui studiu Roland Berger.

Cifrele diferă astfel faţă de cele din monitorizarea ACEA, dar la nivel de tendinţă creşerea este evidentă. Tot studiul Roland Berger arată că circa 30% dintre staţiile noi sunt amplasate în zona spaţiilor de retail din ţară. Deşi numărul lor creşte, sunt încă prea puţine locaţii cu multiple staţii, care să permită încărcarea autoturismelor într-un timp cât mai scurt. Majoritatea locaţiilor continuă să opereze o singură staţie, se arată în studiul Roland Berger, doar 25% având două sau mai multe staţii.

Cele mai generoase stimulente pentru achiziţionarea de vehicule electrice din Europa

În 2022, în România au fost înmatriculate peste 15.000 de vehicule electrice şi hibride plug-in noi, ceea ce a reprezentat o creştere de 70% faţă de anul 2021, dintre care 75% au fost vehicule electrice, mai arată studiul realizat de Roland Berger. Această creştere se datorează în special programului de sprijin Rabla Plus şi disponibilităţii mai mari a modelelor cu propulsie electrică. „România oferă în prezent unele dintre cele mai generoase stimulente pentru achiziţionarea de vehicule electrice din Europa, în contrast cu alte ţări-cheie ale Uniunii Europene. Bugetul Rabla Plus, care oferă stimulente financiare pentru achiziţionarea de vehicule electrice şi hibride, aproape s-a dublat an de an şi a ajuns la 218 mil. euro în 2022”, transmit reprezentanţii Roland Berger.

Cu toate acestea, subliniază ei, în lipsa altor constrângeri cum ar fi taxarea treptată în funcţie de nivelul de poluare sau implementarea zonelor cu emisii reduse, programul Rabla Plus va deveni un factor limitativ în dezvoltarea pieţei de autovehicule electrice în România, creând o dependenţă ridicată de astfel de programe de stimulare, nesustenabile pe termen lung.