Cea mai valoroasă materie primă pentru industria grea din România

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Fierul vechi devine cea mai valoroasă materie primă pentru industria grea din România. Petru Ianc, Asociaţia Producătorilor de Ţevi din România: Pentru viitorul industriei din România sunt vitale prelucrarea materiilor prime în ţară şi predictibilitatea preţului energiei.

Fierul vechi va deveni cea mai importantă materie primă din România pentru industria siderurgică, este de părere Petru Ianc, directorul general al asociaţiei producătorilor de ţevi din România (UNITUB). Este vorba despre reglementările europene, care ar urma să determine înlocuirea furnalelor clasice cu instalaţii care folosesc fierul vechi ca materie primă.

„Fierul vechi tinde să devină cea mai valoroasă materie primă pe care o are România în următorii ani. Noile directive europene impun înlocuirea cocsului din furnale, ceea ce înseamnă că va exista o nouă tehnologie care va utiliza şi fier vechi, astfel că lupta pentru fierul vechi va fi intensă“, spune Petru Ianc, conform ZF.

Utilizatorii de fier vechi din România

În prezent, utilizatorii de fier vechi sunt cele patru cuptoare electrice din România: Călăraşi, care aparţine de Tenaris, oţelăria de la Reşiţa, care furnizează materia primă pentru fabrica de ţevi de la Slatina Artrom, cuptorul electric de la Târgovişte (Beltrame), care produce pentru întreaga ţară, şi Mittal la Hunedoara, care furnizează materia primă pentru propriul laminor.

Europa trece la condiţii din ce în ce mai dure pentru protecţia mediului, care afectează competitivitatea companiilor europene în faţa altor companii din Turcia, China, Rusia sau chiar Ucraina. De asemenea, războiul pornit de Rusia în Ucraina reprezintă o problemă pentru industria europeană şi românească. Un exemplu recent este situaţia de la finalul lui 2022 a pieţei de tablă.

Europa a pus embargo pe fierul vechi rusesc

Europa a pus embargo pe fierul vechi rusesc, astfel încât preţul de producţie pentru europeni a crescut substanţial. În aceeaşi vreme, Turcia a cumpărat fier vechi ieftin din Rusia şi a inundat piaţa europeană cu tablă ieftină, cu mult sub preţurile de producţie din Europa. Astfel producătorii europeni, inclusiv din România, au stat luni bune cu tabla pe stocuri.

De asemenea, discu­ţiile despre a decarboniza industria s-au intensificat pe măsură ce impactul războiului şi pandemiei trece în plan secund. Toate trebuie să fie ecologice, dar cel care produce frigiderul poate utiliza tablă din China? se întreabă Petru Ianc. „Oţelul este singurul material 100% reciclabil. Ce se poate face în această privinţă? În România, nu se poate face nimic, deoarece politica vamală este atributul Uniunii Europene. Alături de politica care creşte costurile uriaşe, ar trebui să existe o politică de protecţie a resurselor, care nu este definită în prezent. Guvernele trebuie să sprijine aceste procese dacă doresc să avem încă o industrie.“

Recent, UNITUB a trimis o scrisoare către premierul României, Nicolae Ciucă. După descrierea situaţiei actuale din industria românească, cu preţurile la energie care într-o zi pot fi negative şi în altă zi la cer, producătorii de ţevi au făcut un apel către premier pentru a ajuta producătorii din România.

„Situaţia actuală din România are toate şansele să se agraveze”

Ei au dat ca exemplu fabrica germană Salzgitter, care a primit de la statul german un ajutor de stat de 1 miliard de euro pentru a-şi decarboniza producţia.

„Din acest punct de vedere, s-a creat un dezavantaj foarte mare pentru siderurgiile europene, inclusiv pentru cea din România, atât pe piaţa internă a UE, cât şi la export. În acelaşi timp, este de remarcat că până în prezent Comisia Europeană nu a luat nicio măsură concretă pentru protecţie (sau pentru restabilirea echilibrului), astfel încât o mare parte din industria siderurgică a UE, în special din ţările mai puţin bogate, se află în pragul colapsului“, se arată în documentul amintit.

Producătorii români solicită alinierea politicii industriale din România la cea din alte state şi sprijin concret pentru tranziţia verde, care înseamnă un efort investiţional pe care nu şi-l permit.

„Situaţia actuală din România, dar şi din Uniunea Europeană, unde se înregistrează acelaşi deficit, are toate şansele să se agraveze în viitor, pe măsură ce companiile care în prezent utilizează tehnologia cu minereu de fier şi cocs vor implementa măsurile de decarbonizare şi vor trece treptat la o producţie bazată şi pe utilizarea fierului vechi.“