Care sunt cei mai căutați profesioniști pe piața muncii din România?

Sunt necesari peste 30.000 de lucrători în domeniul energiei pentru a realiza toate eolienele, solarele şi centralele nucleare până în 2030. Goana după profesioniştii din energie va rivaliza cu lupta pentru creierele din IT, scrie Ziarul Financiar.

România se află într-un moment fără precedent din punctul de vedere al investiţiilor în domeniul energetic local, fondurile europene semnificative, orientarea spre decarbonizarea economiilor sau tehnologiile de nişă cum ar fi reactoarele nucleare modulare şi hidrogenul declanşând oportunităţi imense. Dar dincolo de accesarea banilor europeni şi de calculele privind recuperarea investiţiilor, necesitatea formării forţei de muncă este un element cheie în îndeplinirea acestui potenţial.

• FBI concediază agenți care lucrau la anchete ce-l vizau pe Donald Trump
• Giganții americani de Inteligență Artificială acuză China de furt

„Nu mai vorbim de un val, ci despre o cerere continuă de proiecte de energie verde“, spune Sebastian Enache, business development manager la Monsson, cel mai mare dezvoltator local de proiecte de energie verde, deţinut de omul de afaceri Emanuel Muntmark.

România ar avea nevoie de 30.000 de energeticieni

Pornind de la datele din teritoriu, Enache crede că la finalul acestei decade România va avea alţi 10.000 MW în eoliene şi solare şi va avea nevoie pentru ridicarea şi operarea acestora de circa 20.000 de oameni. Dar asta nu este tot, pentru că România are multiple proiecte în derulare. La Midia, la Năvodari, anul acesta ar trebui finalizată o investiţie într-o centrală pe gaze de 80 MW în incinta rafinăriei Petromidia. La anul, Romgaz ar trebui să termine în sfârşit proiectul de 430 MW de la Iernut început în 2019, iar până în 2026 Complexul Energetic Oltenia are banii necesari pentru centrale pe gaze de 1.300 MW. Mai departe, la Mintia ar trebui să apară un proiect de 1.700 MW tot pe gaze, pentru care deja a fost selecţionat furnizorul de tehnologie, nemţii de la Siemens Energy.

Peste acestea, spre finalul decade ar trebui să vine cei 462 MW de la Doiceşti, acolo unde vor fi montate 6 module NuScale SMR iar tot în 2030 ar trebui să fie gata Unitatea 3 de la Cernavodă. Hidrogenul, stocarea energiei, proiectele eoliene din Marea Neagă înseamnă alţi oameni necesari, cu calificări de vârf, astfel că, în total, România ar putea avea nevoie de 30.000 de energeticieni pentru a duce la bun sfârşit toate aceste proiecte.

Care va fi cea mai mare provocare pentru România?

„Toate aceste investiţii trebuie executate cu fortă de muncă locală şi în acest sens este nevoie de crearea unor centre de formare profesională pentru aceste noi competenţe pe care le implică evoluţia în domeniul energetic, inclusiv cu crearea unor centre de excelenţă“, spune Ştefan Gadola, preşedintele consiliului de administraţie al EnergoBit.

De departe, cea mai mare provocare pentru România va fi adresarea proiectelor de nişă, aşa cum sunt cele din energia nucleară sau hidrogen, cu specialişti locali.

„Găsim din ce în ce mai greu personal, am dezvoltat propria structură care dezvoltă personal, Academia Adrem, avem o direcţie care găseşte personal, îl dezvoltă, atât la nivelul tehnicienilor, cât şi a specialiştilor cu studii superioare. Este o luptă continuă şi una din preocupările majore pe care le-am făcut ca CEO“, a spus recent Corneliu Bodea, CEO al Adrem şi preşedintele Centrului Român al Energiei, în cadrul proiectului ZF Meeting Office.