Unde se văd cel mai bine efectele inflației din Europa?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Adesea cele mai grăitoare exemple sunt cazurile extreme. În ceea ce priveşte impactul crizei de prea multă inflaţie asupra costului traiului şi pericolele pe care le aduce, Ungaria este unul din acestea, scrie Ziarul Financiar.

Inflaţia din Ungaria încetineşte în sfârşit spre normal, scrie un site de ştiri pro-guverna­mental. Indicatorul a încetinit de la 20,1% în iunie la 17,6% în iulie. Sunt cele mai recente date, ale think-tank-ului Oeconomus, iar rapor­tarea se face la aceeaşi lună din anul trecut. Este o frânare spectaculoasă a celei mai puter­nice inflaţii din Uniunea Europeană.

• Schimbările climatice au „efecte pozitive” asupra strugurilor, susțin experții
• Țara care a transformat obsesia pentru pisici într-un puternic motor al economiei

Însă în funcţie de alte coordonate, lună la lună, preţurile de consum au crescut cu 0,3%. Aceasta ar fi o valoare apropiată de normal. Pre­ţurile cresc mai lent, dar saltul se face de pe o bază foarte înaltă faţă de anul trecut. Pentru ca inflaţia să nu se transforme într-o criză a cos­tului traiului, salariile, pensiile şi veniturile tre­buie să ţină pasul cu ea. Însă salariile, raportate la inflaţie, adică salariile reale, au scăzut cu 3% în mai şi cu 3,5% în iunie, în ritm anualizat, potrivit biroului naţional de statistică.

Salariul real din Ungaria s-a prăbuşit cu 15,6%

Iunie este a zecea lună la rând în care salariul real scade. Prin urma­re, în Ungaria, chiar dacă inflaţia încetineşte şi ajunge la ritmuri care acolo sunt con­siderate apropiate de nor­mal, puterea de cumpă­ra­re a salariilor tot scade. Calculele OCDE arată o imagine şi mai sumbră: salariul real din Ungaria s-a prăbuşit cu 15,6% în primul trimestru al acestui an faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Vg.hu, un alt site de ştiri şi analize pro-guvernamental, combate această cifră spunând că ea este înşelătoare deoarece este bazată pe calcule mult prea generale şi care nu reflectă realitatea din fiecare ţară în parte. Tot Vg.hu atrage atenţia că în perioada analizată de ei, primul trimestru al acestui an, în baza datelor birourilor naţionale de statistică, în regiune doar în România salariul real a crescut cu 0,3%.

Ungaria se remarcă prin cel mai rapid picaj

În Polonia, salariul a scăzut cu 2,1%, iar în Cehia cu 6,7%. Dar chiar şi aşa, Ungaria se remarcă prin cel mai rapid picaj, de 11,6% (sau 7,4% dacă sunt ex­cluşi factori excepţionali). Şi calculele unguri­lor, şi statistica OCDE arată ceva îngrijorător: salariile nu ţin pasul cu inflaţia, ceea ce face ca puterea de cumpărare a veniturilor din muncă să scadă. Şi nu doar în Europa de Est. În raportul OECD Employment Outlook ediţia 2023, cel criticat de Vg.hu, se arată că în cele mai multe dintre statele membre ale UE sala­riile reale au scăzut în primul trimestru al aces­tui an faţă de perioada similară din 2022. Unga­ria este în fruntea clasamentului, cu plonjonul de 15,6%. Urmează Letonia, cu o scădere de 13,4%, şi Cehia, cu minus 10,4%.

În Polonia, scăderea este de 7%. Dintre ţările analizate acolo, doar Belgia se remarcă printr-o creştere substanţială, de aproape 3%. Chiar şi în SUA, cea mai mare economie a lumii, salariile reale s-au dus în jos cu 0,7%. România nu este prezentă în clasament. Şi cea mai recentă analiză a Eurofound a găsit că în termeni reali în cea mai mare parte a Europei salariile din primul trimestru sunt mai mici decât erau în primul trimestru al anului trecut, aceasta deoarece majorările de salarii au fost mai lente decât inflaţia.

Inflaţia a reechilibrat oa­re­cum salariile

Eurofound atrage atenţia asupra unor con­secinţe. Scumpirile sunt unul dintre cele mai importante aspecte din negocierile salariale din acest an. Însă faţă de criza din 2008, angajaţii au acum poziţii de negociere semnificativ mai puternice, date de rata şomajului în general scăzută şi de penuria de forţă de muncă.

De asemenea, inflaţia a reechilibrat oa­re­cum salariile. În timp ce puterea de cumpă­rare a salariilor mijlocii şi mari s-a redus, salariile mici au crescut, ţinând pasul cu inflaţia şi în unele cazuri chiar depăşind-o. Astfel, se poate ca în unele ţări în termeni reali salariile mici să se fi majorat.

Pe Renáta Szucsné, vânzătoare de lactate din Ungaria, acest lucru nu o consolează prea mult. Salariul îi va fi majorat în septembrie pentru a doua oară anul acesta. Totuşi, e nemulţumită. „Salariul meu era de 180.000 de forinţi (468 euro). Din mai primesc 220.000 de forinţi (572 euro), iar din septembrie vor primi în plus 20.000 de forinţi, dar din cauza creşterilor de preţuri, această majorare e aproape nesemnificativă“, povesteşte ea pentru Hirado.

Salariul mediu net este echivalent cu 1.000 de euro (în iunie). Pesimişti ca dânsa sunt mulţi în Ungaria. De aceea nu este de mirare că vânzările de retail au scăzut cu peste 10% în prima jumătate a acestui an. Iar datoriile acumulate pe cardurile de credit s-a umflat până la cel mai ridicat nivel din ultimii opt ani. „De aici deducem că multor oameni nu le ajunge salariul de la o lună la alta“, spune Péter Gergely, expert la Biztosdöntés.hu. Ministrul dezvoltării economice Márton Nagy le dă speranţă ungurilor, spunând că salariul real s-ar putea să se fi oprit din declin în iulie şi să fi început să crească în august.