98% dintre europeni respiră aer extrem de toxic, arată o investigație

Aproape toată lumea din Europa respiră aer toxic. O investigație a The Guardian a descoperit că 98% dintre europeni respiră aer poluat extrem de nociv, asociat cu 400.000 de decese pe an. România se află printre țările cu nivel dublu de particule, față de indicațiile OMS.

Europa se confruntă cu o „criză gravă de sănătate publică”, aproape toată lumea de pe continent trăind în zone cu niveluri periculoase de poluare a aerului, potrivit unei investigații realizate de The Guardian.

• Ștafeta torței olimpice de la Paris 2024 va include 30 de situri din patrimoniul UNESCO
• Vaccinurile au salvat în ultimii 50 de ani cel puțin 154 de milioane de copii

Analiza datelor colectate cu ajutorul unei metodologii de ultimă oră dezvăluie o imagine dezastruoasă a aerului poluat. 98% dintre oameni trăiesc în zone cu poluare cu particule fine extrem de dăunătoare, care depășesc liniile directoare ale Organizației Mondiale a Sănătății.

Cea mai afectată țară din Europa

Aproape două treimi trăiesc în zone în care calitatea aerului are particule în suspensie în aer mai mult decât dublu față de orientările OMS.

Cea mai afectată țară din Europa este Macedonia de Nord. Aproape două treimi din populația acestei țări trăiesc în zone în care poluarea aerului depășește de peste patru ori valorile recomandate de OMS pentru PM2,5, în timp ce în patru zone s-a constatat că poluarea aerului este de aproape șase ori mai mare, inclusiv în capitala Skopje.

Situația din Europa de Est este semnificativ mai rea decât cea din Europa de Vest, cu excepția Italiei, unde mai mult de o treime dintre cei care locuiesc în Valea Po și în zonele învecinate din nordul țării respiră un aer care este de patru ori mai poluat decât cel stabilit de OMS pentru cele mai periculoase particule în suspensie.

Cele mai afectate zone de pe continent

The Guardian a colaborat cu experți în poluare pentru a realiza o hartă interactivă care dezvăluie cele mai afectate zone de pe continent. Măsurătorile se referă la particule minuscule în suspensie în aer, produse în principal din arderea combustibililor fosili, dintre care unele pot trece prin plămâni și în fluxul sanguin, afectând aproape toate organele corpului.

Conform actualelor orientări ale OMS, concentrațiile medii anuale de PM2,5 nu ar trebui să depășească 5 micrograme pe metru cub (µg/m3). Noua analiză a constatat că doar 2% din populația Europei trăiește în zone care se încadrează în această limită.

Experții spun că poluarea cu PM2,5 provoacă aproximativ 400.000 de decese pe an pe întregul continent.

„Aproape toată lumea din Europa respiră un aer nesănătos”

„Aceasta este o criză gravă de sănătate publică”, a declarat Roel Vermeulen, profesor de epidemiologie de mediu la Universitatea din Utrecht, care a condus echipa de cercetători de pe întregul continent care a compilat datele. „Ceea ce vedem destul de clar este că aproape toată lumea din Europa respiră un aer nesănătos”.

Datele relevă, de asemenea, următoarele:

Aproape toți locuitorii din șapte țări din Europa de Est – Serbia, România, Albania, Macedonia de Nord, Polonia, Slovacia și Ungaria – au un nivel dublu față de indicațiile OMS.

Mai mult de jumătate din populația Macedoniei de Nord și a Serbiei trăiește cu un nivel de aer de patru ori mai mare decât cel indicat de OMS.

În Germania, trei sferturi din populație respiră aer ce depășește de două ori mai mult orientarea OMS. În Spania, această cifră este de 49%, iar în Franța de 37%.

În Regatul Unit, trei sferturi din populație trăiește în zone în care expunerea este între una și două ori mai mare decât cea recomandată de OMS, iar aproape un sfert din populație trăiește peste această valoare.

Aproape 30 de milioane de europeni locuiesc în zone cu concentrații de particule mici de cel puțin patru ori mai mari decât orientările OMS.

În Suedia, în schimb, nu există nicio zonă în care PM2,5 să atingă mai mult de două ori valoarea recomandată de OMS, iar unele zone din nordul Scoției sunt printre puținele din Europa care se situează sub această valoare.

Traficul, industria, încălzirea casnică și agricultura sunt principalele surse de PM2,5, iar impactul este adesea resimțit în mod disproporționat de comunitățile cele mai sărace.

Săptămâna trecută, Parlamentul European a votat pentru adoptarea, până în 2035, a orientărilor OMS privind PM2,5. Legea, care trebuie încă finalizată în cadrul negocierilor cu Consiliul, ar stabili o limită obligatorie din punct de vedere juridic pentru concentrațiile anuale de PM2,5 de 5 μg/m3, față de 25 μg/m3 în prezent.

Dar experții spun că trebuie luate măsuri urgente acum. Aceștia indică un număr tot mai mare de dovezi care arată că poluarea atmosferică afectează aproape fiecare organ din corp și este legată de o gamă largă de probleme de sănătate, de la boli cardiace și pulmonare la cancer și diabet, depresie și boli mintale la tulburări cognitive și greutate mică la naștere.

Un studiu recent a constatat că poluarea aerului este responsabilă pentru 1 milion de nașteri de copii morți pe an, iar un altul că tinerii care trăiesc în orașe au deja miliarde de particule toxice de poluare atmosferică în inimă.

Unele orașe din Europa, printre care Londra și Milano, fac eforturi pentru a combate poluarea aerului, de la introducerea unor zone cu emisii foarte scăzute de noxe până la programe de reducere a traficului și inițiative de mers pe jos și cu bicicleta. Însă experții spun că politicienii trebuie să acționeze mai urgent, având în vedere dovezile tot mai numeroase privind efectele nocive.