Risc major de insolvenţă pentru peste 70% dintre dezvoltatorii imobiliari din România

Peste 70% dintre dezvoltatorii imobiliari din România prezintă un risc major de insolvenţă, pe fondul accentuării provocărilor generate de scăderea vânzărilor din imobiliare şi a creşterii taxelor, arată o analiză realizată de firma de consultanţă Frames.

„În marea lor majoritate sunt dezvoltatori imobiliari cu capacitate financiară redusă, dependenţi de cashflow şi de dinamica pieţei, vulnerabili în faţa modificărilor financiare – creşterea taxelor, a costurilor operaţionale în general şi scăderea cererii de locuinţe. Capacitatea lor financiară este grevată, în prezent, şi de nivelul creditelor contractate – ale căror costuri au crescut semnificativ”, spune Adrian Negrescu, managerul Frames, citat de Ziarul Financiar.

• Insula din Grecia cu mai mulți oameni de 90 de ani decât orice alt loc din…
• O țară din Europa face pregătiri în caz de război cu Rusia

Statisticile arată că 5.633 de dezvoltatori imobiliari din totalul de 7.158 se aflau în zona micro, 1.071 firme sunt evaluate ca fiind mici, 364 mijlocii şi numai 90 sunt firme mari, cu o putere financiară semnificativă.

Cele mai multe probleme sunt în Bucureşti

Potrivit analizei datelor financiare din 2022, raportate la Ministerul Finanţelor, şi dinamicii de business din 2023, 69,94% dintre cele 7.158 de firme cu cod caen 4110 înregistrat un risc foarte mare de insolvenţă, iar alte 3,63% un risc mare de blocaj economic.

Alte 3,38% dintre companii avea un risc mediu de insolvenţă, iar 22,% prezentau un risc scăzut sau foarte scăzut de dificultăţi financiare.

Cele mai multe probleme sunt în Bucureşti unde, dintre cei 3.000 de dezvoltatori imobiliari, peste 2.300 aveau un risc mare şi foarte mare de insolvenţă.

În topul judeţelor cu probleme urmează Cluj cu 623 de firme dintre care 453 cu probleme majore, Timiş – cu 569 de firme (383 cu risc mare şi foarte mare de insolvenţă) şi Constanţa cu 292 de dezvoltatori imobiliari dintre care 217 cu risc major de insolvenţă.

Potrivit studiului Frames, cele 7.158 de firme aveau, la finele anului trecut, datorii totale de 86,2 miliarde de lei, valoare dublă faţă de 2015 (38,7 mld.lei).

Valoarea stocurilor depăşea 18,3 miliarde de lei, iar pierderile nete însumau 1,5 miliarde de lei.

Analiza Frames mai arată că după un an 2022 excelent din perspectiva cifrei de afaceri, care, şi pe fondul inflaţiei, a crescut la nivelul industriei la un record istoric de 18,8 miliarde de lei, rezultatele din 2023 ar putea indica un prim regres, în premieră în ultimii zece ani.

Problemele din acest sector sunt evidente

Astfel, Comisia Naţională de Prognoză estimează o scădere de 8,5% a volumului construcţiilor rezidenţiale în 2023.

,,Creşterea TVA la imobilele noi, cu valoare mai mare de 120.000 de euro, de la 5 la 19%, de la 1 ianuarie, a venit să pună gaz pe focul problemelor din acest sector, grav afectat de creşterea preţurilor la materialele de construcţii, utilităţi, a cheltuielilor operaţionale în general. Majorarea TVA şi la locuinţele de până în 120.000 euro, de la 5 la 9%, va accentua şi mai mult problemele, mai cu seamă că peste 80% dintre apartamentele vândute în România se încadrează la locuinţe mici. Tuturor acestor probleme se alătură accesul tot mai dificil la creditare pentru majoritatea populaţiei şi posibilul risc de schimb valutar -esenţial în procesul de dezvoltare imobiliară”, afirmă consultanţii de la Frames.

Problemele din acest sector sunt evidente şi dacă privim din prisma evoluţiei autorizaţiilor de construcţie.

Astfel, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică, în luna septembrie 2023 (cele mai noi date), s-au eliberat 3.083 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în scădere cu 1,0% faţă de luna august 2023 şi cu 20,5%, faţă de luna septembrie 2022.

,,Piaţa dezvoltării imobiliare va trece printr-o schimbare semnificativă, din sita modificărilor fiscale urmând să rămână, probabil, doar companiile mari, cu acces la finanţare şi cu planuri bine definite. Micii investitori, cei care trăiau de la un proiect la altul, s-ar putea să aibă nevoie de salvare„, concluzionează Adrian Negrescu.