Câți dintre români au acces la Internet în 2023? Procentul a crescut față de anul trecut!
Ponderea gospodăriilor din România care au acces la internet a crescut în 2023 cu 3,6 puncte procentuale, la 85,7% din total, iar 92,5% dintre persoanele de 16-74 ani au folosit vreodată internetul, procent de asemenea în creştere, cu 2,8 puncte, arată datele publicate vineri de INS, notează zf.ro.
Din numărul total, 96,4% au utilizat internetul în ultimele 3 luni. Ponderile diferă însă între zona urbană şi cea rurală, 90% dintre gospodăriile de la oraş fiind conectate la retea, fată de 80% dintre cele de la sat.
Cel mai ridicat grad de accesibilitate este în zona Bucureşti-Ilfov (92,9% gospodării), urmată de regiunile Nord-Vest (89,1%) şi Vest (87,7%).
Cea mai mare rată de utilizare a Internetului
Cele mai mici ponderi sunt înregistrate de regiunile Sud-Est (81,7%) şi Sud-Muntenia (82,9%).
După frecvenţa folosirii Internetului, dintre persoanele de 16-74 ani care au utilizat Internetul în ultimele 3 luni, 70% au accesat de mai multe ori pe zi, iar 22% o dată pe zi sau aproape în fiecare zi.
Raportat la persoane, cea mai mare rată de utilizare este în regiunea Bucureşti-Ilfov, de 97%, urmată de regiunea Vest cu 96%. La polul opus se află regiunea Sud-Est cu 88,7%.
Ponderile descresc odată cu înaintarea în vârstă, de la aproape 99% pe categoria 16-34 ani la doar 81% în rândul celor peste 55 de ani.
Media de utilizare a Internetului la nivelul UE
Numărul de persoane din gospodării constituie un factor de influenţă important, în ceea ce priveşte conectarea la internet. Faţă de anul 2022, s-a constatat o creştere a ponderii gospodăriilor cu acces la internet în rândul gospodăriilor formate dintr-o singură persoană cu 8,4 puncte procentuale, a celor formate din două persoane cu 2,5 puncte procentuale, iar în rândul celor formate din 3 sau mai multe persoane cu 1,3 puncte procentuale.
La nivelul UE, în 2022, media de utilizare a Internetului a fost de 91,1%. Dintre cele 27 de state membre, în 15 ţări ponderea a depăşit media, cel mai mare grad de utilizare fiind în Luxemburg (98,4%), iar cel mai mic în Croaţia (82,9%). În România ponderea era de 88,9%, sub media UE.