Ce mai înseamnă Paștele pentru români și cum vor petrece cei mai mulți sărbătorile pascale?

Aproape 80% dintre români intenționează să își petreacă Sărbătorile Pascale acasă, în familie, iar 75% vor să participe la slujba de Înviere din acest an. 44% dintre români observă transformări în sărbătorirea Paștelui în ultimii ani.

Cel mai recent studiu Reveal Marketing Research și-a propus să afle mai multe detalii despre cum se pregătesc românii în așteptarea sărbătorilor de Paște și în ce măsură comportamentele și nevoile acestora s-au schimbat comparativ cu studiul similar desfășurat anul trecut.

• De ce este plictiseala mai sănătoasă decât am crede pentru copii?
• Cum va fi vremea în primele zile din 2026?

Conform rezultatelor, 79% dintre români urmează să își petreacă Paștele acasă, în familie, în timp ce 24% menționează că se vor duce în vizită la rude.

Se observă o creștere semnificativă în procentul celor care doresc să călătorească, în țară sau în străinătate, cu ocazia Sărbătorilor Pascale, de la 11% (2023) la 16% (2024). De asemenea, se remarcă faptul că cei cu vârste cuprinse între 35-44 de ani sunt cei mai dornici să aleagă astfel de experiențe (21%).

Însemnătatea Paștelui pentru români

În ceea ce privește persoanele în compania cărora se va petrece ziua de Paște, tradiția se păstrează, cei mai mulți români alegând să petreacă această sărbătoare în familie, alături de partenerul de viață (67%), copii (51%) sau părinți (46%).

Totodată, tinerii cu vârste cuprinse între 18-24 de ani sunt cei care menționează în măsură semnificativ mai mare petrecerea sărbătorii alături de grupul de prieteni (41% vs. 27% total eșantion).

Referitor la însemnătatea Paștelui pentru români, 32% dintre aceștia pun accentul pe conexiunea și comunicarea cu cei dragi, în timp ce 31% se concentrează mai mult pe tradiții și obiceiuri. Interesant este că pentru 27% dintre respondenți, Paștele înseamnă o combinație echilibrată între legăturile interpersonale și tradiții.

Paștele este despre conexiuni interpersonale, 66% dintre respondenți menționând că există persoane dragi în viața lor care locuiesc în afara localității, cu care și-ar dori să petreacă Sărbătorile Pascale. Astfel că, cei mai mulți vor folosi tehnologia pentru a se simți mai aproape de cei dragi care sunt departe, transmițându-le urări de Paște prin mesaje text (62%) sau optând pentru apeluri telefonice sau video (59%).

Simbolistica tradițiilor pascale în rândul românilor

Simbolistica tradițiilor pascale este percepută diferit în rândul românilor, cei mai mulți (41%) considerând că acestea reprezintă o ancoră în trecut și o conexiune profundă cu familia și valorile fundamentale, în timp ce pentru 32% aceste tradiții reprezintă o oază de liniște și tradiție într-o lume modernă tehnologizată excesiv. În aceeași ordine de idei, 18% susțin că tradițiile pascale s-au estompat în timp, din dorința de a le adapta stilului de viață actual, atitudine mai des întâlnită în rândul celor cu vârste cuprinse între 35-44 ani (24%).

În general, românii se simt confortabil să participe la activitățile pascale și să sărbătorească în mod tradițional (58%), acest sentiment de confort fiind mai pronunțat în rândul persoanelor mature, peste 55 de ani, în cazul cărora procentul ajunge la 65%.

Pe de altă parte, reprezentanții generației tinere, cu vârste între 18 și 34 de ani, declară într-o mai mare măsură că se simt presați să participe la anumite activități pascale, chiar dacă își mențin propriile preferințe (38% vs. 22% total eșantion), iar 11% dintre români simt că trebuie să facă compromisuri în ceea ce privește modul de sărbătorire a Paștelui.

44% dintre români au observat schimbări în modul în care sărbătoresc Paștele în ultimii ani, cu o creștere semnificativă în cazul tinerilor cu vârste cuprinse între 18-34 de ani (58%) și o rată mai mică în rândul persoanelor mature peste 55 de ani (32%).

75% dintre români vor să participe la slujba de Înviere

Principalele motivații ce stau la baza acestor schimbări sunt dorința de a sărbători Paștele în afara agitației comerciale, într-un mod mai autentic și profund (39%), adoptarea unor obiceiuri mai simplificate și eco-friendly în celebrarea Paștelui, pentru a evita consumul excesiv (30%), și tranziția de la o abordare tradițională la una mai modernă în celebrarea acestei sărbători (22%).

Românii păstrează cu afecțiune cele mai intense amintiri legate de Sărbătorile Pascale din copilărie. Acestea includ mersul la biserică în noaptea de Înviere (56%), bucuria de a vopsi ouă împreună cu familia (43%), și momentele când familia se aduna în jurul mesei festive de Paște (42%).

În acest an, 75% dintre români planifică să participe la slujba de Înviere, în mai mare măsură femeile (77%) comparativ cu bărbații (72%).

67% dintre români intenționează să cumpere cadouri cu ocazia Paștelui, în special copiilor (64%) sau partenerei/ului de viață (60%)

În Săptămâna Mare, românii sunt în mod predominant entuziasmați, pregătirea pentru Paște fiind o ocazie minunată de a petrece timpul în familie (44%) sau încântați deoarece perioada de pregatire pentru Paște îi motivează să fie creativi (34%). De asemenea, există și categoria celor care se simt relaxați și liniștiți, având încredere că partenerul de viață se ocupă de toate aspectele pregătirilor pentru Paște, atitudine mai des întâlnită în rândul bărbaților (26% bărbați vs. 14% femei).

67% dintre români intenționează să ofere cadouri

Tot din categoria pregătirilor pentru Paște, 67% dintre români intenționează să ofere cadouri în această perioadă, iar principalii destinatari vor fi copiii (64%), partenerul de viață (60%), părinții (40%) și prietenii (26%), neînregistrându-se schimbări semnificative în intențiile de a face cadouri comparativ cu anul trecut.

Ca tendință, reprezentanții Generației Z (18-24 ani) sunt mai înclinați să ofere cadouri părinților (79%) sau prietenilor (46%), în timp ce persoanele de peste 45 de ani oferă în mod predominant cadouri copiilor (76%).

Pentru cei mai mulți dintre români aspecte precum achiziționarea de cadouri, decorarea și prepararea mâncărurilor festive de Paște aduc un plus de bucurie și entuziasm acestei sărbători (33%).

Pentru 28% aceste activități nu afectează în mod deosebit percepția asupra autenticității sărbătorii, în timp ce 21% consideră că acestea adaugă un farmec suplimentar, dar și că pot distruge autenticitatea sărbătorii.