Muzica poate influența cum și cât mâncăm, arată un studiu

Legătură surprinzătoare între muzica de fundal și comportamentul nostru alimentar. Un studiu făcut de cercetătorii de la Universitatea de Științe Gastronomice din Pollenzo, Italia, arată că ritmul muzicii influențează modul în care mâncăm.

Echipa de cercetători a adunat 103 participanți pentru a studia efectele tempoului muzical asupra experienței culinare. Subiecții au fost împărțiți în două grupuri: unul expus la muzică cu tempo lent (85 bătăi pe minut) și altul la muzică cu tempo rapid (145 bătăi pe minut).

• Câți dintre europeni vor ca Marea Britanie să revină în UE și în ce condiții?
• Boala rară care a ucis o persoană în SUA

Participanții au fost rugați să mănânce o bucată de focaccia de 150 de grame în timp ce ascultau muzica. Comportamentul lor a fost înregistrat video, iar la final au completat un chestionar despre experiența lor, notează psypost.org.

Muzica lentă a indus calm și relaxare

Grupul care a ascultat muzică lentă a petrecut în medie 382 de secunde mâncând și a mestecat de 18,8 ori.

Grupul expus la muzică rapidă a mâncat doar 314 secunde și a mestecat de 15,6 ori.

Cantitatea de mâncare consumată a fost similară în ambele grupuri.

Din punct de vedere emoțional, muzica lentă a indus calm și relaxare, în timp ce muzica rapidă a crescut nivelul de energie și entuziasm.

„Aceste descoperiri ar putea contribui semnificativ la prevenirea supraalimentării și la îmbunătățirea bunăstării oamenilor”, au declarat cercetătorii.

„Mestecatul poate crește sațietatea și reduce aportul alimentar”

Ei sugerează că redarea muzicii cu ritmuri lente în restaurante ar putea fi o strategie eficientă pentru a încuraja obiceiuri alimentare mai sănătoase.

„Având în vedere că mestecatul poate crește sațietatea și reduce aportul alimentar în următorul episod alimentar și că s-a demonstrat că este important pentru digestia individuală și asimilarea nutrienților, precum și pentru sănătatea creierului, rezultatele acestui studiu ar putea contribui semnificativ la prevenirea supraalimentării și la îmbunătățirea bunăstării oamenilor”, spun cercetătorii.