Două mori din Muzeul Astra al Sibiului au ajuns pe bancnota de 200 de lei

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Pe aleile răcoroase din Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, o moară veche de peste 150 de ani reușește să încingă spiritele vizitatorilor. Cu o bancnotă de 200 de lei în mână, oamenii se întreabă dacă moara din Poieni, județul Bihor, este cea reprezentată pe spatele hârtiei de plată.

Bancnota de 200 de lei care are reprezentată pe spate moara din Poieni, județul Bihor, a fost lansată la 1 decembrie 2006 de Banca Națională a României. Moara este și azi în Muzeul în Aer Liber din Dumbrava Sibiului. Nu departe de ea, se află casa din Vlădești, cea pe care BNR a inclus-o pe bancnota de 10 lei.

• Schimbările climatice au „efecte pozitive” asupra strugurilor, susțin experții
• Țara care a transformat obsesia pentru pisici într-un puternic motor al economiei

Răspunsul în privința reprezentării morii din Poieni pe bancnota de 200 de lei se află la specialiștii muzeului sibian. Lucian Robu este directorul Muzeului în aer liber din cadrul Complexului Național Muzeal „Astra” și este decis să tranșeze dilema vizitatorilor, venind cu lămuriri: „În fapt, este vorba despre două mori: cea din Poieni, județul Bihor, și cea din Rogojelu, județul Cluj. Așadar, este o combinație de patrimoniu tehnic, cunoscut fiind faptul că graficienii preiau elemente distincte, pe care mai apoi le combină”.

Două mori din Muzeul Astra, pe bancnota de 200 de lei

Așa se face că în reprezentarea de pe bancnota de 200 de lei există elemente prevenind de la două mori, ambele aflate în Muzeul Astra.

„Clădirea morii din Poieni este realizată din bârne de stejar, îmbinate în „cheotori”, adică tăieturi sub forma cozii de rândunică. La acest tip de îmbinare nu se folosesc cuie de lemn, iar clădirea este ușor elastică în caz de cutremur sau mici alunecări de teren. De asemenea, roata are ca ax un trunchi din stejar cu patru muchii, iar obada, colacii și cupele sunt tăiate tot din stejar. Apoi, clădirea este acoperită cu șindrilă din lemn de brad. Toate aceste detalii sunt aidoma celor de pe bancnotă”.

Totuși, apare și o diferență evidentă: „Alimentarea morii din Poieni se face printr-un jgheab amplasat în partea inferioară, or, pe bancnotă, jgheabul este amplasat deasupra. Acest lucru ne trimite la moara din Rogojelu, pe care o avem amplasată vizavi de cea din Poieni, și care are exact același tip de jgheab”.

Ambele mori sunt construite în secolul al XIX-lea

Ambele mori sunt construite în secolul al XIX-lea și fac parte din colecția mulinologică a Muzeului Astra. „Este una dintre cele mai importante colecții la nivel mondial, o spun fără falsă modestie. Avem mori dobrogene de vânt, mori hidraulice din Transilvania, Banat și Crișana, mori plutitoare de pe Olt și Someș, mori „de mână” – de tip „râșniță” sau mori cu ciutură întâlnite în majoritatea zonelor din România. Sper ca atunci când avem suficientă apă pe jgheaburi, să arătăm publicului cum se măcinau odinioară boabele de porumb și se obținea mălai bun și curat, ca pe vremea bunicilor”.

Aversul bancnotei de 200 de lei este dedicat poetului Lucian Blaga, născut în Lancrăm, lângă Sebeș, iar versurile sale din „Autoportret” și „9 mai 1895” (care îi este și data nașterii) sunt redate pe paginile unei cărți deschise, reproduse în miniatură.

Bancnota are 12 elemente de siguranță, unul dintre ele fiind amplasat chiar pe peretele morii de apă, fiind vorba despre o imagine latentă a inițialelor „BNR”, care devine lizibilă atunci când este privită razant.

Dacă specialiștii de la Muzeul Astra au reușit, sau nu, să tranșeze diferendul morii de pe bancnota de 200 de lei, turiștii pot afla la prima vizită în cel mai mare muzeu etnografic din Europa, întins pe 100 de hectare, potrivit unei postări publicate pe pagina de Facebook a Consiliului Județean Sibiu. Acolo, în Pădurea Dumbrava, printre sutele de case ce formează o „mică Românie”, turiștii vor afla un lucru cert: județul Sibiu are oameni și locuri de poveste.