Cele mai controversate momente de la Jocurile Olimpice de la Paris 2024

Jocurile Olimpice de la Paris 2024 au fost un eveniment de amploare, plin de momente spectaculoase, dar și de controverse și erori notabile. Iată zece dintre cele mai discutate incidente care au marcat această ediție a Olimpiadei.

Ceremonia de deschidere din 26 iulie a fost un spectacol grandios, desfășurat pentru prima dată în afara unui stadion, pe râul Sena.

• Cum va fi vremea în primele zile din 2026?
• Ce mâncăm de Revelion ca să avem noroc și prosperitate tot anul, conform tradițiilor populare

Controversata ceremonie de deschidere

Cu toate acestea, anumite elemente artistice au stârnit indignare. O scenă parodică a Cinei de Taină a fost aspru criticată, iar o reprezentare teatrală a execuției Mariei Antoinette a fost considerată lipsită de sensibilitate.

Reacțiile negative au fost atât de intense încât CIO a fost nevoit să prezinte scuze oficiale, iar unii dintre participanții la ceremonie, precum Barbara Butch, au raportat că au fost victimele unor atacuri și amenințări online.

Confuzia între Coreea de Sud și Coreea de Nord

În timpul paradei națiunilor, barca ce transporta echipa Coreei de Sud a fost greșit identificată drept „Republica Populară Democrată Coreeană” (Coreea de Nord), atât în comentariile în franceză, cât și în engleză.

Gafa a fost cu atât mai gravă având în vedere tensiunile politice dintre cele două țări. CIO și președintele Thomas Bach au adresat scuze public și personal față de președintele sud-coreean Yoon Suk Yeol, după ce incidentul a stârnit un val de nemulțumire în Coreea de Sud.

Ridicarea greșită a steagului olimpic

Ceremonia de deschidere a continuat cu o altă eroare, când steagul olimpic, cu cele cinci inele simbolice, a fost ridicat cu susul în jos la Trocadero. Această greșeală simbolică a fost considerată un afront adus tradiției olimpice, arătând o lipsă de atenție la detalii din partea organizatorilor.

Disputa privind eligibilitatea de gen

Jocurile au fost marcate de o dispută majoră privind eligibilitatea de gen a unor sportivi, în special boxerii Imane Khelif și Lin Yu-Ting. Deși au fost descalificați de la campionatul mondial din 2023, aceștia au fost lăsați să participe la Jocurile Olimpice, declanșând o dezbatere aprinsă și proteste din partea unor federații sportive.

Disputa s-a amplificat odată cu atacurile cibernetice asupra atleților, Imane Khelif fiind nevoită să depună o plângere pentru cyberbullying, în timp ce dezbaterea asupra regulilor de eligibilitate de gen a rămas un subiect controversat.

Problemele generate de sustenabilitate

Organizatorii Jocurilor Olimpice de la Paris au promis că vor livra cele mai sustenabile Jocuri din istorie, dar realitatea a fost departe de a îndeplini aceste așteptări. Paturile din carton și meniurile vegetariene nu au fost suficiente pentru a acoperi necesitățile sportivilor, iar lipsa aerului condiționat a fost resimțită puternic în zilele toride.

Colaborarea cu Coca-Cola, o companie acuzată de greenwashing, a atras critici severe, iar organizația France Nature Environment (FNE) a denunțat poluarea excesivă cu plastic din timpul evenimentului. În plus, promovarea produselor nesănătoase la un eveniment sportiv de asemenea amploare a fost considerată nepotrivită de experții în sănătate.

Ciocniri neprietenoase și cameramani neîndemânatici

Probele de 5000 de metri masculin au fost marcate de momente haotice. Într-o cursă, britanicul George Mills a fost doborât de atletul francez Hugo Hay chiar înainte de linia de sosire, ducând la o dispută aprinsă între cei doi.

La o altă probă, un cameraman neatent a pătruns pe pistă, forțându-i pe atleți să-l ocolească pentru a evita o coliziune. Aceste incidente au fost considerate dovezi ale unei organizări defectuoase.

Saga bizară a breakdance-ului australian

Breakdance-ul, denumit ca sport breaking, introdus pentru prima dată la Jocurile Olimpice, a generat o mulțime de reacții, în special după performanța atletei australiene Rachel Gunn. Cunoscută sub numele de Raygun, aceasta a prezentat o coregrafie neconvențională, incluzând mișcări precum imitarea unui cangur și înotul pe podea.

Rezultatul a fost o clasare pe ultimul loc și critici dure, inclusiv o petiție cu peste 55.000 de semnături care cerea scuze oficiale din partea echipei australiene. În ciuda criticilor, Gunn a răspuns acestor atacuri prin intermediul rețelelor sociale, denunțând ura online.

Controverse în gimnastică

Finala probei feminine de gimnastică la sol a fost umbrită de o dispută privind punctajul și clasamentul final. Inițial, românca Ana Bărbosu a obținut bronzul, dar după o contestație a echipei SUA, punctajul lui Jordan Chiles a fost ajustat, lăsând-o pe Bărbosu fără medalie.

Decizia a fost contestată ulterior de România la Tribunalul de Arbitraj Sportiv, care a anulat revizuirea, readucând medalia de bronz în posesia lui Bărbosu. Echipa SUA a încercat să conteste din nou decizia, dar fără succes.

Descalificare pentru 100 de grame

Luptătoarea indiană Vinesh Phogat a fost descalificată din finala olimpică după ce a cântărit cu doar 100 de grame peste limita de 50 kg. Această descalificare a fost un șoc pentru întreaga echipă indiană, care a contestat regulile stricte și modul de aplicare al acestora.

Incidentul a ridicat întrebări serioase cu privire la corectitudinea regulamentelor, în special în contextul competițiilor de asemenea anvergură.

Ape poluate și atleți bolnavi

În ciuda eforturilor financiare semnificative pentru a curăța râul Sena, competițiile de natație în ape libere au fost afectate de poluare. Evenimentele au fost deseori amânate sau anulate din cauza nivelurilor periculoase de contaminare.

Mai mulți atleți, printre care triatlonista belgiană Claire Michel, s-au îmbolnăvit grav după ce au înotat în aceste ape. Criticile au fost acerbe, iar incidentele au ridicat semne de întrebare cu privire la adecvarea infrastructurii pentru găzduirea unui astfel de eveniment în viitor.