Oamenii de afaceri germani, îngrijorați de intenţia Guvernului României de a interveni „în structura preţurilor”

Oamenii de afaceri germani critică eventuala plafonare a adaosului comercial la alimente şi produse agricole şi avertizează că măsura ar duce la blocarea lantului de aprovizionare şi încălcarea regulilor pietei libere, scrie Ziarul Financiar.

Oamenii de afaceri germani din sectoarele agricol şi de retail, membri ai Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germane (AHK România), au anuntat vineri că nu sunt de acord cu propunerea Ministerului Agriculturii privind plafonarea mecanismului formulei de preţ la alimente şi produse agricole, considerând că măsura va duce la blocarea lantului de aprovizionare şi încălcarea regulilor pietei libere.

• Simona Halep a coborât de pe podiumul celor mai bine plătite tenismene din istorie
• Informare meteorologică de ninsori, polei și viscol valabilă în toată țară

Într-o scrisoare deschisă trimisă Guvernului României, ei arată că măsura de plafonare a adaosului comercial la produsele agricole şi alimentare, precum şi la îngrăşăminte, furaje şi pesticide ameninţă întregul lanţ valoric agroalimentar.

Această măsură este susceptibilă să contravină Constituţiei României

Totodată această măsură este susceptibilă să contravină Constituţiei României, care garantează o economie de piaţă liberă, şi reprezintă o potenţială încălcare a regulamentelor şi legilor generale de desfăşurare a afacerilor în UE.

„Daunele unor astfel de măsuri vor fi enorme pentru investitorii actuali şi viitori, scăzând semnificativ atractivitatea României în ochii investitorilor”, a declarat Andreas Lier, preşedintele AHK România.

În opinia comunitătii germane de business, printre problemele create de o astfel de măsură se numără:

Blocarea lanţului de aprovizionare: Reglementările stricte privind stabilirea preţurilor vor perturba lanţurile de aprovizionare, făcând dificilă menţinerea nivelului stocurilor în conformitate cu noile restricţii. Acest lucru va duce la o penurie de bunuri esenţiale pe piaţă, ceea ce va fi în detrimentul consumatorilor. Obligaţia pentru comercianţii cu amănuntul de a comanda de la furnizori 80% din produsele estimate nu va rezolva această problemă. O astfel de măsură intruzivă în activitatea comercianţilor cu amănuntul ignoră economia de piaţă liberă, respectiv cererea şi oferta, pentru că unele dintre produse sunt consumate mai mult decât altele. O astfel de măsură nu poate contribui la formarea corectă a preţurilor pe piaţă, ci la ineficienţa operaţiunilor şi chiar la probleme cu fluxurile de numerar. Acest lucru ar putea provoca blocaje în întreaga industrie alimentară sau chiar insolvenţa, imposibilitatea de plata a producătorilor şi, în final, pierderea multor locuri de muncă. Mai mult, o astfel de măsură va contribui la agravarea risipei alimentare, în ceea ce priveşte cantităţile de produse comandate forţat, fără a exista o cerere suficientă din partea cumpărătorilor.

„Suntem deosebit de îngrijoraţi de intenţia intervenţiei Guvernului”

Deteriorarea climatului investiţional românesc: „În condiţiile unei astfel de instabilităţi legislative şi a lipsei de predictibilitate, există un risc real ca multe companii să se retragă sau să se reorienteze către pieţele vecine”, a subliniat şi Sebastian Metz, director general AHK România.

Intervenţia în structura preţurilor: Suntem deosebit de îngrijoraţi de intenţia intervenţiei Guvernului în structura preţurilor, care este în esenţă o chestiune de politică comercială, ce ar trebui să fie stabilită în mod individual de întreprinderi. Strategiile de stabilire a preţurilor sunt elaborate pe baza mai multor factori, inclusiv cererea de pe piaţă, costurile de producţie şi dinamica concurenţei. Proiectul de ordonanţă subminează capacitatea întreprinderilor de a funcţiona flexibil şi receptiv într-un mediu de piaţă în schimbare rapidă. În astfel de circumstanţe, cel mai probabil, companiile îşi vor limita sau îşi vor opri activităţile curente sau viitoare. Proiectul ordonanţei va avea repercusiuni îngrijorătoare asupra lanţului de aprovizionare cu alimente, creând un haos şi daune în lanţul valoric agro-alimentar.

Birocraţia: Deşi susţinem transparenţa preţurilor, cerinţa unei documentaţii extinse pentru a dovedi respectarea limitelor marjei de profit adaugă un nivel de birocraţie care ar putea împovăra operaţiunile şi eficienţa întreprinderilor, care acţionează pe întreg lanţul a de aprovizionare cu alimente, precum si cel al pesticidelor, îngrăşămintelor şi furajelor.

Fiscalitate: Operatorii economici care activează în industria alimentară sunt printre cei mai mari contribuabili la bugetul de stat al României. Afectarea eficienţei şi profitabilităţii acestor companii va avea un impact direct nu numai asupra pieţei forţei de muncă şi a investiţiilor, ci şi asupra colectării taxelor. Acest lucru se va întâmpla cu siguranţă în vremuri dificile în care România are unul dintre cele mai mari deficite bugetare din UE, ridicând în acest sens îngrijorări suplimentare legate de lipsa unor surse alternative pentru acoperirea acestui deficit.

În acest context, AHK solicită Guvernului să renunţe la acest proiect de ordonanţă, pentru a evita astfel de efecte periculoase în cascadă, generate de o deteriorare a lanţului agro-alimentar, şi orice fel de deviere de la regulile comerciale în UE.