Câți dintre români au fost ținta tentativelor de fraudă online?

Șase din 10 români români spun că au fost ținta unor tentative de fraudă online. Cele mai frecvente consecințe menționate de victimele înșelătoriilor online sunt infectarea dispozitivului cu malware sau viruși (42%), pierderea de bani (30%) și furtul de date personale (22%).

Conform celui mai recent studiu realizat de Reveal Marketing Research, 68% dintre românii din mediul urban se consideră bine informați și conștienți de riscurile asociate înșelătoriilor online.

• Practici medievale într-un spital: sute de copii, infectați cu HIV după ce au fost refolosite seringi
• Un film pierdut al lui Georges Méliès, părintele cinematografiei moderne, a fost regăsit după 100 de…

Printre cele mai populare tipuri de fraude online pe care românii menționează că le-ar recunoaște se numără e-mailurile sau mesajele de tip phishing, cum ar fi mesajele false care par a fi de la bănci (73%), urmate de escrocheriile prin rețele sociale, precum conturi false care solicită bani sau date personale (72%). De asemenea, 69% dintre respondenți spun că pot identifica apelurile telefonice frauduloase, în timp ce 53% afirmă că pot recunoaște site-urile false care imită branduri cunoscute sau promoțiile și concursurile înșelătoare.

Tinerii între 18-24 de ani au pierdut cel mai des bani

61% dintre români declară că au fost ținta unor tentative de fraudă online, dintre care 39% au experimentat astfel de atacuri de mai multe ori, iar 22% o singură dată.

Persoanele cu vârste între 35-44 de ani par a fi expuse într-o măsură mai mare la tentative repetate de înșelătorie, 49% dintre ei raportând experiențe multiple.

În ceea ce privește impactul tentativelor de fraudă, cele mai frecvente consecințe raportate de victime sunt infectarea dispozitivului cu malware sau viruși (42%), pierderea de bani (30%) și furtul de date personale, cum ar fi informațiile bancare, parolele sau documentele (22%).

Datele studiului arată că tinerii între 18-24 de ani au pierdut cel mai des bani din cauza fraudelor online (42%), în timp ce persoanele mature între 45-55 de ani (49%) și seniorii peste 55 de ani (52%) se confruntă mai des cu infectarea dispozitivelor cu malware sau viruși. Furtul de date personale este mai des întâlnit în rândul bărbaților (27%) comparativ cu femeile (17%), ceea ce poate fi corelat cu faptul că bărbații tind să își asume mai multe riscuri în mediul online, fie prin utilizarea unor platforme mai variate, fie printr-o expunere mai mare la site-uri de tranzacționare.

Românii adoptă o serie de măsuri de precauție

Pentru a se proteja împotriva înșelătoriilor online, românii adoptă o serie de măsuri de precauție, cele mai frecvente fiind evitarea oferirii de date personale în mesaje nesolicitate (67%), refuzul de a accesa link-uri suspecte primite prin e-mail sau SMS (63%) și verificarea sursei mesajelor și a site-urilor pe care le accesează (60%).

De asemenea, 42% dintre respondenți utilizează autentificarea în doi pași pentru conturile lor, iar 41% folosesc un antivirus sau un software de securitate. Ca tendință generală, seniorii peste 55 de ani sunt cei mai precauți în interacțiunile online.

„Fraudele online capătă noi dimensiuni odată cu dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale”

„Fraudele online capătă noi dimensiuni odată cu dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale. Conform unui alt studiu recent realizat de Reveal Marketing Research, 41% dintre românii din mediul urban se simt în dificultate sau nu au încercat să identifice conținutul generat de inteligența artificială. Astfel, fenomenul înșelătoriilor online devine un risc major, iar brandurile și companiile trebuie să înțeleagă nevoile și comportamentele utilizatorilor, precum și tendințele în securitate, pentru a le oferi sprijin”, a declarat Marius Luican, Director General Reveal Marketing Research.

Românii consideră că brandurile și companiile pot juca un rol esențial în protejarea utilizatorilor împotriva fraudelor online. Printre soluțiile menționate se numără implementarea unor sisteme de verificare a autenticității mesajelor, cum ar fi e-mailurile cu semnătură digitală (45%), derularea unor campanii de informare și educare despre înșelătoriile online (25%) și afișarea mai multor avertizări pe site-uri și în aplicații cu privire la riscurile fraudelor (17%).

Aceste date sugerează că, deși utilizatorii iau măsuri individuale pentru a se proteja, există o nevoie clară de sprijin suplimentar din partea companiilor pentru a combate eficient fenomenul în creștere al fraudelor online.