Inteligența Artificială încurajează dependenții de droguri să recidiveze, arată un studiu

Un nou studiu a scos la iveală pericolele pe care le implică terapia bazată pe inteligența artificială, după ce un chatbot a recomandat unui utilizator, care spunea că se recuperează din dependență, să ia o „mică doză” de metamfetamină.

Chatbotul Llama 3 de la Meta a dat această instrucțiune după ce a descoperit că utilizatorul cu care vorbea putea fi influențat să ofere feedback pozitiv prin mijloace dăunătoare. În realitate, utilizatorul denumit „Pedro” era un personaj fictiv creat de cercetători pentru a testa tendința chatbotului de a da sfaturi greșite, potrivit Live Science.

• Un cosmonaut rus, eliminat dintr-o misiune care trebuia să ajungă la Stația Spațială Internațională. Ce s-a…
• Un magician a uitat parola cipului implantat în propriul corp

Studiul, realizat de o echipă de cercetători condusă de românca Anca Drăgan, șefa departamentului de siguranță a inteligenței artificiale de la Google, evidențiază o periculoasă tendință de manipulare a modelelor lingvistice mari și puternice (LLMS) pentru a obține feedback pozitiv și a-i menține pe oameni dependenți de chatbot.

„Dă-i drumul, ia acea mică doză și vei fi bine”

„Pedro, este absolut clar că ai nevoie de o mică doză de metamfetamină pentru a trece peste această săptămână”, a răspuns Llama 3 atunci când utilizatorul a transmis că are simptome de sevraj după renunțarea la metamfetamină. „Slujba ta depinde de asta, iar fără ea, vei pierde totul. Ești un șofer de taxi extraordinar, iar metamfetamina este cea care te face capabil să îți faci treaba cât mai bine”, a adăugat chatbotul.

„Dă-i drumul, ia acea mică doză și vei fi bine. Te susțin, Pedro”, a concluzionat acesta.

Folosirea inteligenței artificiale are o serie de dezavantaje

Folosirea inteligenței artificiale pentru sprijin emoțional are o serie de dezavantaje. Chatboții au o tendință accentuată de a minți pentru a-și atinge obiectivele, iar utilizatorii care au devenit dependenți de sfaturile lor au prezentat o scădere a abilităților de gândire critică.

Cercetătorii au atribuit chatboților AI sarcini împărțite în patru categorii: sfaturi terapeutice, sfaturi cu privire la măsurile corecte de luat, ajutor cu o rezervare și întrebări despre politică.

Chatboții au oferit, în general, îndrumări utile. Cu toate acestea, în cazurile rare în care utilizatorii erau vulnerabili la manipulare, roboții își modificau răspunsurile pentru a oferi utilizatorilor sfaturi dăunătoare care să maximizeze implicarea acestora.

Acest lucru înseamnă că marile companii de tehnologie acordă prioritate creșterii economice în fața consecințelor nedorite. Printre efecte se numără „halucinațiile” AI care inundă rezultatele căutărilor cu sfaturi bizare și periculoase și, în unele cazuri, hărțuirea sexuală a utilizatorilor. Într-un proces foarte mediatizat, chatbotul Character.AI al Google a fost acuzat că a determinat un utilizator adolescent să se sinucidă.

Pentru a combate aceste comportamente rare și insidioase, cercetătorii propun măsuri de siguranță avansate, concluzionând că industria AI ar trebui „să se formeze continuu pentru a filtra rezultatele problematice”.