Arctica a avut cel mai cald an din 1900 și până în prezent, arată un raport NOAA

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Un nou raport a constatat creșteri fără precedent ale temperaturii și o pierdere semnificativă de zăpadă și gheață în Arctica, o regiune descrisă acum ca „încălzindu-se mult mai repede decât restul planetei”.

Raportul anual privind Arctica, publicat de Administrația Națională Oceanică și Atmosferică a SUA (NOAA), a constatat că temperaturile aerului la suprafață în Arctica între octombrie 2024 și septembrie 2025 au fost „cele mai ridicate înregistrate din 1900”.

Temperaturile neobișnuit de ridicate de anul trecut au încheiat un deceniu de recorduri în regiunea din jurul Polului Nord, potrivit raportului, care a fost realizat în colaborare de 112 autori din 13 țări diferite, scrie Al Jazeera.

Gheața marină de iarnă a atins cele mai scăzute niveluri

În cei 47 de ani în care imaginile prin satelit au fost utilizate pentru înregistrare și măsurare, gheața marină de iarnă a atins cele mai scăzute niveluri în martie 2025, în timp ce stratul de zăpadă deasupra Arcticii în iunie a fost jumătate din ceea ce era acum șase decenii, se arată în raport.

Raportul a fost al 20-lea publicat anual de NOAA, o agenție guvernamentală americană care pare să fi suferit modificări în domeniul său de activitate sub administrația Trump.

Autorii raportului și-au prezentat concluziile într-o conferință de presă în care un reporter a întrebat despre declarațiile făcute de oficialii NOAA sub administrațiile americane anterioare, care legau schimbările de mediu din Arctica de poluarea cu combustibili fosili.

„Recunoaștem că planeta se schimbă dramatic”

Steven Thur, șeful interimar al departamentului științific al NOAA, a răspuns la întrebare fără a face referire directă la combustibilii fosili sau la schimbările climatice.

„Recunoaștem că planeta se schimbă dramatic. Rolul nostru în cadrul NOAA este de a încerca să prevedem ce se va întâmpla în viitor, documentând ceea ce se întâmplă astăzi”, a spus Thur.

Potrivit Centrului Sabin pentru Legislația privind Schimbările Climatice de la Universitatea Columbia, mai multe agenții federale au șters referirile la schimbările climatice de pe site-urile lor web în timpul celui de-al doilea mandat al administrației Trump.

Printre acestea se numără „întreaga pagină dedicată schimbărilor climatice de pe site-ul web al Casei Albe” și „conținutul care oferea evaluări privind vulnerabilitatea unei zone la incendii forestiere” de pe site-ul web al Departamentului Agriculturii al SUA.

Cercetătorii federali au „văzut cum studiile lor au dispărut de pe site-urile agențiilor”, a declarat reprezentnatul Sabin.

SUA, Rusia și Norvegia extind operațiunile miniere în regiune

În ciuda daunelor ecologice cauzate de schimbările climatice, mai multe țări, printre care SUA, Rusia și Norvegia, intenționează să extindă operațiunile miniere în regiunea arctică.

În octombrie, trimisul Kremlinului pentru investiții, Kirill Dmitriev, a declarat pe X că o „legătură feroviară și de transport de marfă” de 112 km între Siberia și Alaska ar „debloca explorarea comună a resurselor” între cele două țări.

„Cu siguranță, Rusia urmărește oportunitatea unor proiecte comune Rusia-China-SUA, inclusiv în regiunea arctică, în special în sectorul energetic”, a declarat Dmitriev într-o declarație raportată de agenția de știri de stat rusă TASS.

Administrația Trump a anunțat, de asemenea, noi planuri de foraj petrolier offshore, care includ 21 de noi concesiuni petroliere și gaziere offshore pe o perioadă de cinci ani, de la Golful Alaska până la Arctica, potrivit ziarului Alaska Beacon, îndeplinind promisiunea electorală a lui Trump de a fora.

Planurile SUA și Rusiei contrastează cu rezultatele unui sondaj realizat în 2024 de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare și Universitatea Oxford, care sugerează că 80% dintre persoanele chestionate la nivel mondial doresc să facă mai mult pentru a combate schimbările climatice.

Țările și companiile care continuă să promoveze proiecte legate de combustibilii fosili, în ciuda riscurilor, se confruntă, de asemenea, cu provocări juridice din ce în ce mai mari, inclusiv o hotărâre recentă a Curții Internaționale de Justiție, care a stabilit că poluatorii au responsabilitatea de a-și repara faptele.