România exportă mai mult decât importă, arată un raport

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Deficitul de cont al României a depășit 8% din PIB. Valoarea reprezintă un semnal de alarmă, pentru că presiunea pe moneda națională este din ce în ce mai mare.

Potrivit Gândul, fără intervenția Băncii Naționale a României, leul se va devaloriza. Conform raportului anual privind balanța de plăți și poziția investițională a țării, publicat de BNR, deficitul de cont curent a ajuns la 28,9 miliarde de euro, adică echivalentul a 8,2% din PIB, față de 6,7%, valoare înregistrată în 2024.

Valoarea deficitului – diferența dintre valuta care intră în țară și valuta care iese – este una dintre cele mai mari din UE și indică o problemă structurală: România importă mai mult decât exportă către piețele din afara țării.

Contul curent evidențiază relațiile României cu restul lumii

Este vorba despre exportul de bunuri, mai degrabă, decât cel de servicii. Spre exemplu, țara noastră exportă porumb și importă mălai sau exportă grâu și importă aluat congelat. Astfel, s-a ajuns la un deficit bugetar în valoare de câteva zeci de miliarde de lei pentru exportul de bunuri.

În ceea ce privește serviciile, România exportă mai mult decât importă. Pe piața muncii, România înregistrează un excedent în domeniile IT și transport. În ceea ce privește turismul, românii cheltuie mai mulți bani în străinătate decât turiștii străini care aleg să viziteze România.

Contul curent evidențiază relațiile României cu restul lumii: tranzacțiile comerciale, prestarea de servicii, fluxurile de venituri și transferurile internaționale.

Potrivit raportului BNR, principalii parteneri economici ai României sunt Germania, Italia, Franța, Ungaria și Bulgaria. Pentru că importurile sunt ridicate, se poate spune că piața românească se bazează pe finanțare externă pentru a putea funcționa, aspect care poate genera o presiune asupra leului, în sensul devalorizării monedei față de alte valute.

Situația ar putea fi controlată

Potrivit BNR, principalele cauzele pentru deficitul extern sunt: creșterea importurilor și stagnarea exporturilor, deficitul balanței bunurilor – ajuns la aproape 33 de miliarde de euro – care reflectă o competitivitate slabă a producției interne și cererea internă ridicată.

De asemenea, serviciile au adus un surplus mai mic decât în anul anterior, pe fondul scăderii veniturilor din transporturi și servicii pentru afaceri. Intrările de fonduri curente europene au scăzut, diminuând o sursă importantă de echilibrare a contului curent.

Potrivit datelor BNR, principalul contribuitor la această deteriorare este sectorul public. În ceea ce privește sectorul privat, se poate remarca un relativ echilibru din punct de vedere extern.

Reducerea deficitului de cont curent poate fi influențată de creșterea producției locale pentru a acoperi cererea internă, dar și de dezvoltarea exporturilor.

„Din punctul meu de vedere, am făcut câțiva pași mici în direcția bună, de a echilibra bugetul, de a reduce deficitul bugetar. Dar nu am făcut încă reforme”, a afirmat președintele UDMR, Kelemen Hunor, la Digi24.

Pe termen scurt, situația ar putea fi controlată, potrivit unor experți. Cu toate acestea, pe termen mediu, costurile de finanțare cresc, capacitatea de reacție la șocuri scade, iar cheltuielile trebuie ajustate.

„Deși raporturile față de PIB și exporturi semnalează o dependență mai accentuată de finanțarea externă, profilul extern rămâne, conform evaluărilor Comisiei Europene, într-o zonă de risc moderat, cu vulnerabilități monitorizate care nu depășesc nivelurile de alertă și cu un nivel adecvat al rezervelor care sprijină soliditatea poziției externe”, se arată în încheierea raportului BNR.