De ce riscă Ungaria să returneze 10 miliarde de euro către Comisia Europeană?

Ungaria riscă să fie obligată să returneze aproximativ 10 miliarde de euro primite de la Comisia Europeană la finalul anului 2023, după ce avocatul general al Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a recomandat anularea deciziei prin care fondurile au fost deblocate.

Avizul a fost emis în urma unei plângeri depuse de Parlamentul European, care susține că Bruxelles a încălcat propriile reguli privind condiționalitatea statului de drept, scrie Politico.

• Cel mai mare gheizer acid al lumii „s-a trezit la viață” după cinci ani de tăcere
• România are una dintre cele mai ridicate rate ale inflației din Uniunea Europeană

Potrivit opiniei juridice formulate de avocatul general Tamara Ćapeta, Comisia Europeană nu a realizat o evaluare suficient de riguroasă a reformelor implementate de autoritățile de la Budapesta, în special în ceea ce privește independența Curții Supreme și procedura de numire a judecătorilor Curții Constituționale.

Aceste aspecte reprezintă condiții-cheie pentru accesarea fondurilor europene, în contextul mecanismului privind respectarea statului de drept.

Fondurile fuseseră inițial blocate din cauza îngrijorărilor legate de ingerința politică în sistemul judiciar ungar, însă Comisia a decis, în decembrie 2023, să deblocheze suma de 10 miliarde de euro.

Avocatul general a criticat și lipsa de transparență a Comisiei Europene, arătând că instituția nu a oferit explicații suficiente nici statului ungar, nici cetățenilor Uniunii Europene. Deși opinia juridică nu susține acuzația de abuz de putere formulată de Parlamentul European, aceasta subliniază aplicarea „incorectă” a criteriilor privind statul de drept.

Avizul CJUE vine într-un context politic delicat pentru premierul Viktor Orbán, care se confruntă cu o scădere în sondaje înaintea alegerilor programate în luna aprilie. Analiștii politici consideră că o eventuală obligare a Ungariei de a restitui fondurile ar putea avea un impact major asupra campaniei electorale.

Eurodeputatul german René Repasi a declarat că, în cazul în care decizia Comisiei va fi anulată, executivul european va fi obligat să solicite returnarea banilor. Dacă Budapesta nu va restitui suma, Comisia ar putea compensa prin reducerea altor plăți europene viitoare.

Hotărârea finală a CJUE, așteptată în următoarele luni, ar putea crea un precedent important privind marja de apreciere a Comisiei în evaluarea respectării statului de drept.

Eurodeputatul Daniel Freund a catalogat avizul drept „o mustrare dură” pentru Comisie și a susținut că deblocarea fondurilor a fost „ilegală și motivată politic”.