Într-un oraș din România, roboții merg pe străzi și îndeamnă trecătorii să păstreze curățenia

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Tehnologia a ieșit din laboratoare direct pe stradă la Târgu Mureș: un câine-robot care merge printre trecători și le vorbește despre colectarea selectivă nu mai ține de domeniul SF.

În zona centrală a orașului, roboți umanoizi și patrupezi patrulează și transmit mesaje vocale către locuitori, într-un program pilot de salubrizare. „Mulţumim că aţi ales serviciile noastre. Vă rugăm să păstraţi curăţenia stradală! Vă rugăm să colectaţi deşeurile selectiv!”, este unul dintre mesajele difuzate de robotul patruped.

• Cum i-ar putea ajuta muzica pe tineri să se concentreze?
• Ce noi locuri de muncă a creat Inteligența Artificială până acum?

Reprezentanții companiei de salubritate Sylevy Salubriserv – operatorul de salubritate din Târgu Mureș – spun că, în această etapă, rolul roboților este în principal de informare și conștientizare. „Vor avea o complexitate redusă la nivel de activitate, însemnând mesaje vocale diseminate prin intermediul acestor roboți către populație în vederea conștientizării asupra importanței colectării selective și a asigurării unui spațiu public curat”, a explicat managerul Lidia Laszlo la Antena 3 CNN.

Dincolo de mesajele vocale, roboții sunt dotați cu senzori performanți și tehnologii care le permit să se deplaseze autonom și să identifice problemele din teren. În această etapă, funcționează sub monitorizare de la distanță, însă obiectivul este operarea complet independentă.

„Roboții vor circula complet autonom cu ajutorul inteligenței artificiale, vor identifica problemele reale din teren și vor alerta echipele de intervenție. Roboții patrupezi au o autonomie de 5 ore, iar cei umanoizi au capacitatea de a-și schimba singuri bateria”, a precizat Robert Ferencz, managerul proiectului IT.

Investiția pentru acest program pilot se ridică la aproximativ un milion de euro. Autoritățile pot închiria roboții, iar costurile diferă în funcție de complexitatea serviciilor și de mentenanță.

Dacă experimentul își dovedește eficiența, modelul ar putea fi extins și în alte orașe, schimbând modul în care este gestionată curățenia publică în România.