O inscripție misterioasă ar putea dezvălui un templu pierdut

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

O inscripție greacă descoperită recent în interiorul Marii Moschei din Homs, Siria, reînvie o dezbatere de lungă durată privind amplasamentul vechiului Templu al Soarelui. Acest templu a fost odinioară asociat cu Elagabal, un mare preot care a ajuns împărat roman în secolul al III-lea d.Hr.

Homs, cunoscut în antichitate sub numele de Emesa, este recunoscut de mult timp pentru importanța sa istorică. În centrul orașului se află Marea Moschee, un punct de reper faimos pentru designul său oval neobișnuit și semnificația religioasă profundă, potrivit ScienceDaily.

• Cel mai tânăr prim-ministru din istoria Franței a anunțat că intră în cursa prezidențială
• Uniunea Europeană vrea o generație fără tutun până în 2040

Inscripția a fost găsită la baza uneia dintre coloanele moscheii în timpul lucrărilor de restaurare. Sitului în sine are un trecut complex. Este asociat cu conducătorul din secolul al XII-lea, Nur ad-Din, și se crede că a fost construit peste o biserică dedicată Sfântului Ioan Botezătorul. Această biserică ar fi putut înlocui o structură și mai veche, posibil un templu păgân.

Istoricii nu au avut dovezi clare

Un studiu recent reia întrebarea dacă moscheea se află pe ruinele Templului lui Elagabal. Timp de decenii, istoricii au dezbătut această posibilitate, dar nu au avut dovezi clare.

Dr. Maamoun Saleh Abdulkarim, profesor de arheologie și istorie la Universitatea din Sharjah și autorul studiului, consideră că inscripția ar putea fi piesa lipsă. El sugerează că aceasta ar putea ajuta la urmărirea originilor unui sit care a servit ca loc de cult pentru mai multe religii de-a lungul timpului.

De ani de zile, cercetătorii au examinat texte, monede și vestigii arheologice pentru a determina dacă Marea Moschee a funcționat odată ca templu și mai târziu ca biserică. Inscripția recent studiată oferă o perspectivă nouă asupra acestei întrebări de lungă durată.

Un oraș modelat de trei faze religioase majore

Prof. Abdulkarim analizează inscripția pentru a înțelege mai bine cum ar putea moscheea actuală să se conecteze cu structurile religioase anterioare de pe același sit.

„Dacă se confirmă asocierea sa cu simbolistica cultului solar, aceasta ar putea indica o continuitate spațială între sanctuarul păgân și structurile religioase ulterioare construite pe același sit”, a spus el, adăugând: „O astfel de dovadă ar întări semnificativ argumentul că transformarea religioasă din Emesa a avut loc prin stratificare arhitecturală și reinterpretare, mai degrabă decât printr-o ruptură completă. De asemenea, subliniază importanța colaborării interdisciplinare între arheologie, epigrafie, istoria arhitecturii și conservarea patrimoniului.”

Studiul prezintă Emesa ca un oraș modelat de trei faze religioase majore: păgânismul, creștinismul și islamul. Acesta evidențiază modul în care aceste tranziții s-au desfășurat de-a lungul timpului, oferind un exemplu detaliat de continuitate culturală și adaptare în Orientul Mijlociu.

Inscripția nu a fost studiată pe deplin imediat

Inscripția este sculptată într-un bloc de granit care face parte dintr-o bază de coloană din interiorul moscheii. Scris în limba greacă, textul este gravat direct în piatră.

Potrivit arheologului Teriz Lyoun, șeful Departamentului de Săpături din Homs, inscripția fusese îngropată sub podeaua moscheii și a fost descoperită pentru prima dată în timpul săpăturilor din 2016.

Baza coloanei măsoară 1×1 m. Porțiunea inscripționată acoperă aproximativ 75 cm din față, restul de 25 cm formând un cadru decorativ.

Din cauza anilor de tulburări din Siria, inscripția nu a fost studiată pe deplin imediat. În mai 2016, istoricul Abdulhadi Al-Najjar a împărtășit o traducere preliminară pe Facebook. „Pasajul din inscripție se caracterizează printr-un ton eroic și militarist, descriind un conducător războinic comparat cu vântul, furtuna și leopardul, care învinge dușmanii și impune tributul cu o autoritate regală feroce”, a scris el.

Textul descrie un conducător puternic folosind imagini vii, comparându-l cu forțele naturii și cu animalele de pradă. Prof. Abdulkarim observă că textul grecesc conține nereguli gramaticale, care erau frecvente în Siria din epoca romană, unde aramaica era limba vorbită dominantă.

Legătura dintre moschee și o clădire păgână

Analiza sa sugerează că inscripția consolidează legătura propusă între moschee și un sanctuar păgân anterior.

„Această inscripție greacă, chiar dacă are un caracter epic și nu este foarte detaliată, oferă indicii cu privire la legătura dintre această moschee și o clădire păgână, poate Templul Soarelui, mai ales că cercetătorii au propus de mult această legătură. Astfel, fiecare inscripție din epoca romană descoperită în această moschee va adăuga mai multe cunoștințe la înțelegerea noastră asupra subiectului”, a remarcat prof. Abdulkarim.

Prof. Abdulkarim subliniază importanța orașului Emesa atât ca centru religios, cât și comercial. Situat de-a lungul rutelor comerciale cheie care leagă Antiohia, Damasc și Levantul în general, orașul a jucat un rol major în istoria regională.

Viața religioasă a orașului se concentra pe zeul soarelui Elagabalus, al cărui templu servea drept punct central pentru ritualuri și festivaluri.

Templul lui Elagabal a jucat un rol central

Deși inscripția fusese remarcată anterior, ea nu fusese analizată în profunzime în cercetarea academică până acum. Noul studiu susține că aceasta oferă dovezi solide atât pentru prezența, cât și pentru amplasarea Templului Soarelui în perioada romană.

Timp de aproape un secol, cercetătorii au dezbătut unde se afla templul. Potrivit prof. Abdulkarim, noile descoperiri ar putea clarifica în sfârșit locația acestuia.

Studiul explorează, de asemenea, modul în care Emesa a trecut de la un centru de cult al Soarelui la un important nod al creștinismului în perioada romană și în primele vremuri bizantine. Templul lui Elagabal a jucat un rol central în formarea identității orașului, influențând politica, economia și cultura acestuia.

„Creștinismul nu a înlocuit păgânismul brusc”

Elita religioasă asociată cu Templul Soarelui deținea o putere semnificativă. Unul dintre marii săi preoți a devenit în cele din urmă împărat roman.

Înainte de a urca pe tron în anul 218 d.Hr., Elagabal a slujit ca mare preot al zeului soarelui sirian. După ce a devenit împărat, el a încercat să ridice această zeitate deasupra tuturor celorlalte din Imperiul Roman.

În ciuda acestui efort, trecerea de la păgânism la creștinism în Emesa a fost mai degrabă treptată decât bruscă.

„Creștinismul nu a înlocuit păgânismul brusc. În schimb, ambele comunități au coexistat timp de generații”, explică prof. Abdulkarim. El observă că schimbările religioase se desfășoară adesea pe perioade lungi, cu tradiții care se suprapun, mai degrabă decât cu rupturi clare.