De ce mâncarea din zilele noastre are mai puțini nutrienți decât în trecut?

Adaugă descoperă.ro ca sursă preferată în Google

Nivelul tot mai ridicat de dioxid de carbon din atmosferă face ca plantele pe care le consumăm să fie mai puțin nutritive decât erau în urmă cu câteva decenii, avertizează cercetătorii. Fenomenul subtil, dar cu efecte în lanț, ar putea agrava malnutriția pentru sute de milioane de oameni.

Un studiu publicat în revista Global Change Biology a analizat nivelurile de nutrienți din 43 de culturi, inclusiv orez, soia și grâu.

• Durerile de cap, un semn că sistemul nostru nervos este „sabotat” de stresul de la muncă
• Cel mai bun moment al zilei pentru decizii majore, conform științei

Concluzia: proteinele, fierul și zincul au scăzut cu 3,2% în toate plantele analizate, începând cu sfârșitul anilor 1980. Cauza identificată este creșterea concentrației de CO2 din atmosferă.

„Alimentația pe care o consumăm astăzi are o densitate nutrițională mai mică decât cea a bunicilor noștri, chiar dacă mâncăm exact același lucru”, a declarat Kristie Ebi, profesoară.

Plantele folosesc CO2 pentru a produce zaharuri și energie. Valoarea lor nutritivă pentru oameni provine însă din mineralele absorbite prin sol. Un nivel mai ridicat de CO2 ajută culturile să crească mai mari și mai repede. Însă, absorbția de minerale rămâne constantă – concentrația lor scade astfel prin diluție.

Există și un al doilea mecanism. Când CO2-ul este abundent, plantele nu mai trebuie să-și deschidă porii microscopici – stomata – pentru a lăsa aerul să intre. Stomata deschise permit și absorbția apei prin rădăcini. Apa conține mineralele esențiale pe care le preluăm din alimente. Cu stomata mai rar deschise, și această sursă de minerale scade.

„Planta devine mai eficientă, dar acest lucru are un preț, din perspectiva umană”, a explicat Lewis Ziska, biolog vegetal la Universitatea Columbia, care studiază fenomenul de peste două decenii.

Scăderea de 3,2% poate părea neglijabilă. Însă alimentația a miliarde de oameni se află deja la limita malnutriției.

Autorul principal al studiului, Sterre ter Haar, avertizează că acele câteva puncte procentuale pot împinge milioane de oameni într-o criză de sănătate.

Un studiu publicat în revista Global Change Biology a analizat nivelurile de nutrienți din 43 de culturi, inclusiv orez, soia și grâu.

Concluzia: proteinele, fierul și zincul au scăzut cu 3,2% în toate plantele analizate, începând cu sfârșitul anilor 1980. Cauza identificată este creșterea concentrației de CO2 din atmosferă.

„Alimentația pe care o consumăm astăzi are o densitate nutrițională mai mică decât cea a bunicilor noștri, chiar dacă mâncăm exact același lucru”, a declarat Kristie Ebi, profesoară.

De ce se întâmplă asta?

Plantele folosesc CO2 pentru a produce zaharuri și energie. Valoarea lor nutritivă pentru oameni provine însă din mineralele absorbite prin sol. Un nivel mai ridicat de CO2 ajută culturile să crească mai mari și mai repede. Însă, absorbția de minerale rămâne constantă – concentrația lor scade astfel prin diluție.

Există și un al doilea mecanism. Atunci când CO2-ul este abundent, plantele nu mai trebuie să-și deschidă porii microscopici – stomata – pentru a lăsa aerul să intre. Stomata deschise permit și absorbția apei prin rădăcini. Apa conține mineralele esențiale pe care le preluăm din alimente. Cu stomata mai rar deschise, și această sursă de minerale scade.

„Planta devine mai eficientă, dar acest lucru are un preț, din perspectiva umană”, a explicat Lewis Ziska, biolog vegetal la Universitatea Columbia, care studiază fenomenul de peste două decenii.

Consecințele pentru sănătatea globală

Scăderea de 3,2% poate părea neglijabilă. Însă alimentația a miliarde de oameni se află deja la limita malnutriției.

Autorul principal al studiului, Sterre ter Haar, avertizează că acele câteva puncte procentuale pot împinge milioane de oameni într-o criză de sănătate.

Estimările existente sunt îngrijorătoare.

Un sfert din populația lumii suferă deja de anemie. Un studiu din 2018 a calculat că 175 de milioane de oameni în plus ar putea avea probleme cauzate de deficiența de zinc. Aproximativ 1,4 miliarde de femei și copii ar putea pierde patru procente din fierul din alimentație. Ar agrava astfel o afecțiune care poate provoca complicații în sarcină, probleme de dezvoltare și deces.

Un sfert din populația lumii suferă deja de anemie. Un studiu din 2018 a calculat că 175 de milioane de oameni în plus ar putea avea probleme cauzate de deficiența de zinc. Aproximativ 1,4 miliarde de femei și copii ar putea pierde patru procente din fierul din alimentație. Ar agrava astfel o afecțiune care poate provoca complicații în sarcină, probleme de dezvoltare și deces.