Închisorile din Europa, supraaglomerate. Care sunt țările cu cei mai mulți deținuți?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Populația penitenciarelor din Uniunea Europeană a continuat să crească în 2024, iar tot mai multe state se confruntă cu acuzații privind supraaglomerarea, condițiile precare și violențele din închisori, scrie Euronews.

Datele publicate de Eurostat, citate de Euronews, arată că numărul deținuților din UE a crescut cu 2% față de anul precedent, în timp ce organizațiile europene avertizează că situația din unele penitenciare a devenit „inumană și degradantă”.

• Efectul neașteptat al politicii chineze prin care a fost controlat numărul de copii
• De ce balsamul de rufe face mai mult rău decât bine hainelor noastre?

Potrivit statisticilor europene, în 2024 exista un deținut la fiecare 883 de locuitori din Uniunea Europeană. Cele mai ridicate rate de încarcerare au fost înregistrate în Ungaria, Polonia, Letonia și Cehia. La polul opus s-au aflat Finlanda, Țările de Jos, Danemarca și Germania, state cu cele mai mici rate ale populației carcerale. Datele arată și că doar una din 18 persoane adulte aflate în detenție este femeie, în timp ce aproximativ 20% dintre deținuți au cetățenie străină în raport cu țara în care sunt încarcerați.

În paralel, a crescut și numărul angajaților din sistemele judiciare și de ordine publică, inclusiv polițiști, judecători și personal penitenciar. Cu toate acestea, raportul a rămas aproape neschimbat: în UE există în medie 1,9 deținuți pentru fiecare angajat din sistemul penitenciar.

Printre cele mai grave situații semnalate se află cea din Grecia. Comitetul pentru Prevenirea Torturii al Consiliului Europei a avertizat, după o vizită efectuată în ianuarie 2025, că numeroși deținuți sunt ținuți în condiții „complet nepotrivite”, care pot fi considerate tratamente „inumane și degradante”. Raportul descrie celule și dormitoare supraaglomerate, infestate cu ploșnițe și gândaci, afectate de mucegai și infiltrații. În multe cazuri, instalațiile sanitare erau defecte, iar accesul la apă caldă și încălzire era insuficient. „Supraaglomerarea subminează grav condițiile de trai ale populației penitenciare și eforturile de reintegrare”, a declarat Marcelo Aebi, coordonatorul echipei de cercetare SPACE de la Universitatea din Lausanne, citat de Consiliul Europei.

Problemele din penitenciare au generat tensiuni și în Portugalia. La începutul lunii mai, aproximativ 230 de deținuți dintr-o închisoare din Lisabona au protestat față de condițiile de detenție și au refuzat să revină în celule până la o discuție cu directorul penitenciarului. Situația este tensionată și în Belgia, unde angajații din penitenciare au declanșat pe 11 mai o grevă națională rar întâlnită. Sindicatele reclamă supraaglomerarea severă, creșterea violențelor și volumul excesiv de muncă. Închisorile belgiene găzduiesc în prezent 13.733 de persoane, deși capacitatea oficială este de doar 11.064 de locuri. Autoritățile au recunoscut că sute de deținuți dorm pe saltele așezate direct pe podea.

Potrivit datelor pentru 2024, 13 state europene au raportat penitenciare supraaglomerate, în timp ce alte 14 țări aveau încă locuri disponibile. Cele mai ridicate niveluri de supraaglomerare au fost înregistrate în Cipru, Slovenia și Franța. În schimb, Estonia, Lituania și Luxemburg au raportat cele mai reduse grade de ocupare. Creșterea populației carcerale și presiunea tot mai mare asupra sistemelor penitenciare alimentează dezbaterea privind politicile penale și condițiile de detenție din Europa, în contextul în care organizațiile pentru drepturile omului avertizează că unele state se apropie de limite critice.