Educația trece prin una dintre cele mai grave crize din ultimele decenii, avertizează un raport

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Educația traversează una dintre cele mai grave crize de finanțare din ultimele decenii, avertizează UNESCO. Organizația Națiunilor Unite estimează că sprijinul financiar internațional destinat educației ar putea scădea cu până la 30% în perioada 2023–2027.

Lideri politici și experți din întreaga lume s-au reunit la Summitul Transformarea Educației (TES+4) pentru a identifica soluții care să evite adâncirea crizei.

La patru ani de la lansarea Summitului Transformarea Educației de către secretarul general al ONU, UNESCO atrage atenția că investițiile în educație continuă să scadă, în ciuda rolului esențial pe care îl au în dezvoltarea economică și socială.

Potrivit unui nou raport al UNESCO Global Education Monitoring, ajutorul internațional destinat educației a fost cu 8% mai mic în 2024 față de anul precedent. Scăderea este și mai accentuată în cazul educației de bază, care include învățământul preșcolar, primar și gimnazial inferior, unde finanțarea s-a redus cu 15%.

Estimările organizației arată că, până în 2027, finanțarea globală pentru educație ar putea fi cu până la 30% mai mică decât în 2023. Țările cu venituri mici și medii inferioare au pierdut deja peste 21% din fondurile pe care le primeau în 2023, iar în state precum Afganistan, Liberia, Mali și Niger reducerea depășește 40%.

Raportul mai arată că educația ocupă un loc tot mai puțin important în bugetele destinate asistenței pentru dezvoltare. În 2024, doar 7,5% din acest tip de finanțare a fost direcționat către educație, cel mai redus nivel din ultimii 20 de ani. UNESCO subliniază și disproporția dintre investițiile în educație și cele militare: în 2025, lumea a cheltuit pe apărare, în doar 37 de ore, echivalentul întregului ajutor internațional acordat educației într-un an.

Pe lângă reducerea ajutorului extern, multe state sunt afectate și de povara tot mai mare a datoriilor publice. Potrivit noii analize „Debt and Education”, prezentată în cadrul summitului, 113 țări, în care trăiesc aproximativ 6,1 miliarde de oameni, cheltuiesc mai mult pentru plata serviciului datoriei decât pentru educație.

În statele cu venituri reduse, plățile aferente datoriilor sunt de aproape patru ori mai mari decât bugetele pentru educație. În alte 18 dintre cele mai îndatorate țări, aceste cheltuieli depășesc de cel puțin cinci ori sumele alocate sistemului educațional.

UNESCO avertizează că educația este una dintre primele victime ale ajustărilor bugetare, deoarece reprezintă o componentă importantă a cheltuielilor publice și presupune costuri recurente, precum salariile profesorilor. Totuși, reducerea investițiilor în acest domeniu este considerată o măsură contraproductivă, întrucât educația contribuie pe termen lung la creșterea economică și la dezvoltarea societății.

Organizația estimează că țările cu venituri mici și medii inferioare se confruntă anual cu un deficit de finanțare pentru educație de aproximativ 97 de miliarde de dolari, iar acest decalaj continuă să crească.

Pentru a sprijini guvernele afectate, UNESCO a lansat un ghid tehnic privind mecanismele de conversie a datoriilor în investiții pentru educație. Acest sistem permite transformarea unei părți din datoria externă a unei țări în fonduri destinate proiectelor educaționale. Documentul explică situațiile în care un astfel de mecanism poate fi aplicat și oferă recomandări atât statelor debitoare, cât și creditorilor.

Organizația prezintă și exemple concrete. În 2023, un acord încheiat între Coasta de Fildeș și Franța a permis construirea a peste 30 de școli în comunități defavorizate, de care beneficiază aproximativ 30.000 de elevi. Un an mai târziu, Egiptul a utilizat un acord de conversie a unei datorii de 29 de milioane de euro către Germania pentru dezvoltarea programelor de alimentație școlară, nutriție și acces la servicii de bază. De asemenea, între 2006 și 2017, un program derulat de Spania și Peru a transformat datorii în valoare de 20 de milioane de dolari în 50 de proiecte educaționale implementate în opt regiuni vulnerabile, cu impact asupra a aproximativ 174.000 de elevi, profesori și membri ai comunităților locale.

Summitul Transformarea Educației +4 reprezintă o etapă importantă în pregătirea agendei globale pentru educație după anul 2030 și în accelerarea atingerii Obiectivului de Dezvoltare Durabilă privind accesul la o educație incluzivă și de calitate.

Evenimentul a reunit președintele Africii de Sud, Cyril Ramaphosa, secretarul general adjunct al ONU, Amina J. Mohammed, peste 30 de miniștri ai educației, reprezentanți ai băncilor de dezvoltare, mediului academic, societății civile, sectorului privat și lideri ai tinerilor.

Pe agenda reuniunii s-au aflat și impactul inteligenței artificiale asupra educației, modalitățile prin care noile tehnologii pot îmbunătăți procesul de învățare fără a diminua rolul profesorilor, precum și efectele schimbărilor climatice și ale crizelor globale asupra sistemelor educaționale.