Bolile care nu vor să dispară, în ciuda progreselor din medicină

Cele mai recente date publicate de Organizația Mondială a Sănătății arată că bilanțul holerei s-a înrăutățit, în timp ce focare de meningită și cazuri de ciumă sunt încă raportate în mai multe țări.

Meningita bacteriană continuă să afecteze în special țările din așa-numita „centură africană a meningitei”, o regiune care se întinde din Senegal până în Etiopia și în care epidemiile apar periodic.

În 2025, 24 dintre cele 26 de țări din această regiune au raportat peste 20.000 de cazuri suspecte și aproape 1.000 de decese. În țările care au raportat date atât în 2024, cât și în 2025, numărul cazurilor a scăzut cu 5,9%, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

Vaccinarea a redus însă puternic una dintre formele bolii. Din 2010, când a fost introdus vaccinul împotriva meningococului de tip A – una dintre bacteriile care pot provoca meningită –, cazurile asociate acestuia au scăzut cu peste 99% în rândul populațiilor vaccinate. În țările care au introdus vaccinul nu a mai fost confirmat niciun astfel de caz din 2017.

Un vaccin mai nou, care protejează împotriva a cinci tipuri de meningococ, este introdus acum în regiune. Niger a devenit în 2025 prima țară care a desfășurat o campanie națională cu acest vaccin.

România: 10 cazuri de meningită confirmate în 2026

În România, meningita meningococică este rară. Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a raportat 35 de cazuri în 2025, dintre care unul s-a soldat cu deces. În 2026, până la cea mai recentă informare a instituției, au fost confirmate 10 cazuri.

Aproape 8.000 de oameni au murit de holeră într-un singur an

Holera poate fi prevenită și tratată, însă continuă să ucidă mii de oameni. Mai mult de unul din cinci decese raportate în 2025 s-a produs în afara unităților medicale, semn că mulți dintre bolnavi nu au ajuns la timp la tratament.

În 2025, 47 de țări au raportat Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) peste 450.000 de cazuri de holeră și aproape 8.000 de decese. Numărul deceselor a crescut cu 30% față de anul precedent, deși au fost înregistrate mai puține îmbolnăviri.

Este cel mai mare număr anual de decese provocate de holeră raportat organizației de sănătate din 1999. OMS avertizează că bilanțul real este probabil mult mai mare, deoarece numeroase cazuri nu sunt raportate.

Șapte țări – Angola, Bangladesh, Republica Democratică Congo, Nigeria, Sudanul de Sud, Sudan și Yemen – au concentrat aproximativ 90% dintre cazurile și decesele raportate la nivel mondial.

Africa a fost regiunea cea mai afectată. Numărul cazurilor a crescut cu 34%, iar cel al deceselor cu 58% față de 2024.

„Nimeni nu ar trebui să moară astăzi de holeră, când avem instrumentele necesare pentru a preveni și trata această boală”, au transmis reprezentanții OMS.

Nici ciuma nu a dispărut

Ciuma, una dintre bolile asociate celor mai devastatoare epidemii din istorie, continuă să infecteze oameni.

Între 2019 și 2025, zece țări au raportat OMS cazuri umane suspecte de ciumă, iar șase dintre ele au confirmat îmbolnăviri.
În total, în această perioadă au fost înregistrate aproape 4.000 de cazuri suspecte și peste 400 de decese, ceea ce corespunde unei rate a mortalității de 11%.

Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în Republica Democratică Congo și Madagascar, unde boala continuă să fie prezentă în anumite regiuni.

Ciuma este provocată de o bacterie și se transmite de obicei între animale prin intermediul puricilor, putând infecta și oamenii. Boala poate exista și în țări care nu raportează cazuri.

Potrivit OMS, supravegherea populațiilor de rozătoare și a altor animale, împreună cu intervenția rapidă în cazul apariției unor focare, rămân esențiale pentru depistarea timpurie a bolii, limitarea transmiterii și prevenirea unor epidemii de amploare.