Construirea unui baraj in Amazonia provoaca proteste violente

Comunitatile de indieni care traiesc pe malul fluviului Xingu sunt in pericol sa-si piarda zonele de pescuit, precum si culturile de manioc, din cauza construirii unui baraj de proportii.
Barajul de la Belo Monte va inghiti la propriu padurea ecuatoriala din zona, va pereclita specii rare de pesti, pasari si mamifere si va distruge in acelasi timp existenta a peste 15 000 de amerindieni, care traiesc in aceasta regiune izolata, situata in nord-estul regiunii braziliene Para.
Sumele necesare vor veni din partea guvernului. Oficialitatile intentioneaza sa cheltuiasca peste 296 de miliarde de dolari pentru a construi in urmatorii doi ani mai multe astfel de hidrocentrale, drumuri transcontinentale si alte infrastructuri destinate expansiunii industriale, dorita de politicienii din Brazilia.

Tensiunile dintre amerindieni si autoritati sunt in crestere, mai mult de 1000 dintre acestia adunandu-se in cadrul unui protest in orasul Altamira, cu privire la constructia unui baraj de peste 6,7 miliarde dolari, care conform celor care l-au proiectat, va fi al treilea ca marime din lume, dupa cel din China si barajul Itaipu, situat le granita dintre Brazilia si Paraguay.

• 10 obiceiuri prin care putem încetini îmbătrânirea corpului nostru
• 20 de lucruri uimitoare despre creierul uman

Amerindienii si ecologistii au reusit sa impiedice construirea unui baraj similar in anul 1989. Atunci, o serie de proteste internationale puternice au fost conduse de catre starul international al muzicii, Sting. Problemele majore sunt create de insusi presedintele brazilian Luiz Ignacio Lula da Silva, care a declarat recent:
“Amazonia nu este un sanctuar si nu ar trebui sa ne gandim in astfel de termeni la ea.”
Barajul de la Belo Monte nu va produce decat 6.3 % din energia electrica necesara Braziliei, dar constructia sa va aduce prejudicii incalculabile, nu doar climei Amazoniei, ci climei Pamantului in general, declara o serie de cercetatori si experti in probleme de mediu.

Sursa: MSN