Introducere in teologia mistica a bisericii de rasarit, un atelier interactiv cu Andrei Gaitanaru

Sfântul Macarie cel Mare spunea că „cei care vorbesc despre
lucrurile Duhului fără să fi gustat din ele se aseamănă unui om
care călătoreşte în văpaia amiezii prin pustie iar setea grozavă îi
face să închipuie ca bea dintr-un izvor, pe când buzele i se usucă
de arşiţă”. Metafora macariană trimite către o ştiinţă sacră, spre
teologie înţeleasă în sensul ei desăvârşit, cel al contemplării
directe şi active a dumnezeirii.
O apropiere mai atentă faţă de formele de expresie ale tradiţiei
creştine ne va dezvălui faptul că avertismentul macarian nu a fost
niciodată pierdut din vedere. Vom vedea că tradiţia a recomandat
întotdeauna infinita adecvare a expresiei faţă de un „obiect”
infinit.

Cursul propus are în vedere surprinderea modului în care formele
expresivităţii creştine – discurs teologic, act liturgic,
iconografie – au ştiut vorbească păstrând tăcerea şi au ştiut să
tacă cu sens. Vom încerca astfel să desluşim modul în care a fost
păstrat echilibrul dintre tăcere şi expresie, între ceea ce se
arată în actul contemplativ şi ceea ce nu a fost încă văzut, între
textul interpretat şi cititorul „interpretat” / „transformat” de
actul lecturii.

• „Update Go4it” #18: Jacint Erdei, invitat special, despre industria gaming-ului din România
• Mircea Oprean, ginerele Dictatorului, dezvăluie ADEVĂRATA POVESTE a familiei Ceaușescu în EXCLUSIVITATE la Altceva cu Adrian…

Temele atelierelor sunt:

1. Naşterea hermeneuticii creştine. Nivelurile
interpretării – straturile iudaice ale interpretării textului şi
obiceiul grecesc al multiplelor navigări ale textului. Parabolele
evanghelice sau despre cum invizibilul este intermediat de
vizibil.

2. Credinţa şi începutul itinerariului
hermeneutic.
– Apelul la Scriptură şi nevoia de canon. Scriptura, arhiva de sens
a Evangheliilor despre Hristos şi Iisus Hristos, arhiva de sens a
Scripturii. Hristos, exegetul Tatălui (Ioan 1, 18). Distincţia
dintre „teologie” şi „iconomie”.
– Certificatul de naştere a teologiei mistice. Influenţa primului
Conciliu Ecumenic asupra discursului teologic. Diferenţa dintre
Dumnezeu „în sine” şi Dumnezeu „aflat în relaţie cu creaţia”.

3. Teologie şi rugăciune. Cuvântul, tăcerea, liniştea şi
unificarea.

• Limbajul unificării: influenţele neoplatoniciene şi moştenirea
  iudaică.
• Rugăciunea în mediul ascetic al primelor secole ale
  creştinismului.
• Rugăciunea de cerere şi rugăciunea de laudă (doxologia).
• Distincţia dintre rugăciunea inimii şi psalmodiere.
• Statutul angelic al doxologiei.

4. Dimensiunea liturgică (doxologică) a discursului
teologic.

• Dimensiunea mistică a actului liturgic.
• Cele două aspecte ale eclesiologiei creştine: hristologia şi
  pneumatologia (redobândirea statutului de chip – eikon – a lui
  Dumnezeu şi atingerea infinitei asemănări cu Dumnezeu).
• Spaţiul eclesiastic, imagine a parcursului hristologic –
  episodul evanghelic al drumului către Emaus. Cele două momente ale
  Sfintei Liturghii: Liturghia Cuvântului (synaxis) şi Euharistia
  (anaphora).
• Dimensiunea liturgică a ierarhiei divine şi a ierarhiei
  bisericeşti. Ierarhie şi transmitere. Naşterea tradiţiei.

5. De ce ne privesc icoanele? Discurs teologic şi
iconografie.

• Disputa dintre iconoclasm şi iconodulie.
• Typosurile iconografice.
• Este tăcerea modelul „lingvistic” al inconoclasmului?

6. Discurs teologic şi viziune
apocaliptică.

• Necesara revelaţie şi „nevoia de apocalipsă”.
• Erezia apokatastazei şi suspiciunile asupra teologiei Sfântului
  Grigorie de Nyssa.
• Teologia zilei a 8-a şi pneumatologia creştină.
• Cuvântul purtător de Duh (rhema).

Bibliografie orientativă:
1. Vladimir Lossky, Teologia mistică a Bisericii de Răsărit,
Editura Anastasia.
2. Andrei Scrima, Despre Isihasm, Editura Humanitas, Bucureşti,
2003.
3. Jaroslav Perlikan, Tradiţia Creştină, vol. 1, Editura Polirom,
Bucureşti, 2008.
4. Jonh Bher, Formarea Teologiei Creştine, Editura Sofia,
Bucureşti, 2004.
5. Andrew Louth, Originile tradiţiei mistice creştine, Editura
Deisis, Sibiu, 2002.
Andrei Gaitanaru este absolvent al Facultăţii de Filosofie,
Universitatea Bucureşti, cu o Lucrare de Diplomă intitulată „Dublul
discurs apofatic”, detine master la aceeasi facultate cu o
dizertaţie intitulată „De-numirea numelor divine. Statutul numelor
divine în cadrul Corpusului Areopagitic”. Din 2003 este doctorand
al programului de studii doctorale al Facultăţii de Filosofie,
Universitatea din Bucureşti, înscris cu o teză intitulată „Problema
relaţiei dintre rostire alegorică şi discurs filosofic în teologia
bizantină”. Este membru al Centrului pentru Studii Medievale,
Universitatea Bucureşti.

Durata curs: 6 ateliere
Frecventa: saptaminal, joi
Cost curs: adulti – 180 ron/elevi, studenti – 135 ron
Loc desfasurare: Fundatie
Data: 28 ianuarie, 18:30
Inscriere la [email protected]

CITESTE SI:

• 
  Islamul va deveni religia predominanta in
  Rusia
• 
  Dumnezeul meu e mai bun decat al tau!
• 
  Einstein: Dumnezeu este expresia si produsul slabiciunii
  umane