Cea mai spectaculoasa lovitura libera din toate timpurile

La vremea cu pricina, comentatorii sportivi au recunoscut ca
aceasta este cea mai spectaculoasa lovitura libera din
toate timpurile, insa, in acelasi timp, au declarat ca
Roberto Carlos a avut doar mult noroc. Astazi, un studiu publicat
de o echipa de cercetatori francezi in prestigiosul New Journal of
Physics vine sa contrazica parerea cronicarilor sportivi: Roberto
Carlos nu a avut noroc, ci a executat perfect!

Oamenii de stiinta francezi au recreat pe calculator lovitura
libera a lui Carlos si au dezvoltat o ecuatie pentru a o explica.
Pe baza acestei ecuatii, francezii spun ca ar putea executa oricand
lovitura brazilianului, daca balonul este lovit cu suficienta
putere, cu aceeasi parte a piciorului si din acelasi unghi ca si
Carlos, dar, mai ales, exact de la aceeasi distanta.

• Ce riscă medicii care răspândesc informații false în spațiul public?
• O stație de metrou a fost inaugurată chiar sub Colosseum. Ce pot vedea călătorii?

Roberto Carlos a inscris golul-minune in timpul meciului inaugural
al Tournoi de France, o competitie amicala intre Franta, Brazilia,
Italia si Anglia, desfasurata in preambulul Cupei Mondiale din
1998. Cronicarii sportivi au caracterizat, la momentul acela,
executia lui Carlos – 35 de metri distanta fata de poarta – drept «
golul care sfideaza fizica », insa cercetatorii spun acum ca
ecuatia lor nu lasa nicio urma de indoiala: cu mult antrenament,
oricine poate reproduce performanta brazilianului.

„Calea ideala a unei sfere care se invarteste este o spirala. Pe un
teren adevarat de fotbal, aceasta spirala ideala nu are cum sa aiba
loc in orice conditii pentru ca este modificata de gravitatie si
curentii de aer sau acustica stadionului. Dar, daca lovesti mingea
cu suficienta putere, asa cum a facut Carlos, efectele gravitatiei
sunt minime. Aspectul crucial al loviturii-minune este insa
distanta – daca aceasta era mai mica numai jumatate din arcul de
cerc ar fi avut loc, iar Carlos ar fi ratat cu 10-15 metri pe langa
poarta.”, incheie autorul studiului, doctorul Christophe Clanet de
la Ecole Polytechnique din Paris.

*

Sursa: BBC