Steaua de la Bethleem: o noua explicatie astronomica

Mark Thompson, membru al Societatii Regale de Astronomie din
Marea Britanie, crede ca istorisirea despre steaua care i-a
calauzit pe magi spre locul nasterii lui Iisus Hristos ar avea la
baza un eveniment ceresc rar, observat de astrologii vremii si
intepretat de ei in concordanta cu conceptiile dominante in cultura
respectiva.

Mark Thompson a utilizat consemnari istorice si simulari pe
computer, pentru a deduce pozitia stelelor si a planetelor in jurul
datei la care, prin traditie, se considera ca s-ar fi nascut
Iisus.
Dupa afirmatiile lui, intre luna septembrie a anului 3 i. Hr. si
luna mai a anului 2 i. Hr., au avut loc trei asa-numite conjunctii,
ce au implicat planeta Jupiter si steaua Regulus: cele doua
corpuri ceresti au trecut la mica distanta unul de celalalt.

• Meteorologii anunță că nu scăpăm de frig! Cum va fi vremea în următoarele săptămâni?
• Românii sunt campioni mondiali la comenzile de pizza

Jupiter a depasit steaua Regulus, miscandu-se spre est, ca de
obicei, insa, ulterior, a parut ca isi schimba directia, mergand
spre vest, pentru ca apoi, printr-o noua schimbare (aparenta) de
directie, sa se indrepte iar spre es, trecand, pentru a treia oara,
pe langa Regulus.

Cele trei conjunctii (care au avut loc la 14 september 3 i. Hr.,
17 februarie 2 i. Hr. and 8 mai 2 i. Hr.) s-a datorat unui fenomen
numit miscare retrograda: schimbarea de directie (care este numai
aparenta, fiind vazuta astfel de catre observatorii de pe pamant,
deoarece, in realitate, planeta nu-si schimba traiectoria) a
planetei Jupiter. Aparenta schimbare de directie se explica prin
faptul ca planetele mai indepartate de Soare din sistemul nostru
solar se rotesc in jurul Soarelui pe traiectorii mai lungi; ritmul
miscarii de revolutie e mai lent, astfel incat Pamantul le
depaseste, din cand in cand.

Unii cercetatori cred ca magii ar fi fost preoti zoroastrieni, renumiti pentru priceperea lor in
astrologie (care, pe vremea aceea, nu era o stiinta distincta de
astronomie). In traditia lor, Jupiter (cea mai mare planeta din
sistemul nostru solar) era un „rege al planetelor”, iar Regulus
(cea mai stralucitoare stea din constelatia Leului), un „rege
printre stele”, astfel incat conjunctia repetata a acestor doi
„regi” ai corpurilor ceresti ar fi putut fi interpretata ca o
prevestire a nasterii unui nou si puternic rege pe Pamant.

Sursa: Telegraph