Cea mai bună metodă de învăţare este testarea

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Astfel, se pare că un test pentru verificarea cunoştinţelor nu
constituie doar o metodă de cuantificare a informaţiei deţinute de
subiecţie, ci este un element ce ajută în mod activ la învăţare,
fiind o cale mai eficientă de sedimentare a informaţiei în
comparaţie cu celelalte tehnici folosite.

Dintre studenţii ce au participat la studiu, cei ce au citit un
pasaj şi apoi au fost supuşi unui examen care testa cunoştinţele
reţinute din pasajul respectiv au fost retestaţi la o distanţă de o
săptămână. Rezultatele au relevat faptul că cei ca au fost testaţi
imediat după ce au citit respectivul paragraf au reţinut cu 50% mai
multă informaţie decât studenţii ce au folosit alte metode de
învăţare.

• Îți place să stai la masă cu alte persoane? Vești bune de la specialiști!
• Schimbările climatice au „efecte pozitive” asupra strugurilor, susțin experții

Una din cele două metode – studierea repetată a materialului – este
familiară studenţilor din întreaga lume, ce «tocesc» cu puţin
înaintea unui examen. Cea de-a doua – în care studenţii desenează
diagrame detaliate cu informaţia ce trebuia studiată – este
apreciată de mulţi profesori, deoarece îi obligă pe studenţi să
găsească legături între faptele studiate.

Aceste două metode sunt populare în rândul studenţilor, iar aceştia
rămân cu impresia că «ştiu materia» mai bine decât o stiu în
realitate.

În experimentul citat de Science, studenţii au fost rugaţi să
estimeze cât de bine vor cunoaşte materialul studiat în funcţia de
metoda de învăţare folosită. Cei ce au fost testaţi imediat după ce
au citit pasajul cheie au estimat că îşi vor aminti mai puţine
informaţii în comparaţie cu predicţiile studenţilor ce au folosit
celelalte metode de învăţare. Rezultatele, însă, au fost complet
opuse.

Un profesor asistent de psihologie la Universitatea Purdue şi
autorul principal al studiului, Jeffrey Karpicke, consideră că
procesul de învăţare „ţine în totalitate de procesul de extragere,
de reconstrucţie a informaţiei. Cred că acum înţelegem un aspect
fundamental în ceea ce priveşte modul în care mintea funcţionează
atunci când ne referim la recuperarea amintirilor”.

Un număr de experţi în ştiinte cognitive şi specialisti în educaţie
s-au declarat surprinşi de rezultatele acestui studiu. Marcia Linn,
profesor în domeniul educaţiei la Universitatea din California,
spune că „studenţii testaţi după lectură îşi recunosc lacunele în
cunoştinţe şi pot reveni asupra aspectelor pe care nu le stăpânesc,
iar apoi pot reorganiza informaţia într-un fel ce facilitează
accesul la ea”.

Oamenii de ştiinţă nu pot, momentan, să îşi explice de ce această
metodă de învăţare funcţionează mai bine. Una din ipoteze susţine
că, prin memorarea informaţiei, creierul uman o organizează şi
creează scurtături şi conexiuni ce facilitează accesarea sa mai
târziu.

Un psiholog de la Universitatea din California, Robert Bjork,
explică astfel fenomenul: „Dacă accesăm informaţiile imediat după
ce le-am stocat în creier, se creează o cale de acces spre ele ce
facilitează accesarea lor în viitor. Practic, este un fel de
antrenament pentru ceva de care vom avea nevoie mai târziu”.

Rămâne de văzut dacă această metodă de învăţare va cuceri adepţi şi
în România şi dacă studenţii şi elevii de aici vor avea rezultate
bune aplicând-o.
Sursa:
New York Times