Amigdalectomia ajută copiii să doarmă mai bine

Amigdalele sunt două glande situate în perimetrul faringelui şi
care fac parte din sistemul imunitar.

Scopul extirpării lor a variat de-a lungul timpului. La început se
credea că înlăturarea amigdalelor este necesară pentru a preveni
infectarea acestora. Cu timpul, s-a observat că amigdalectomia dă
rezultate doar în cazuri foarte grave de infecţie.

• Prognoza actualizată de la ANM: Cât de caldă va fi vremea și unde va ploua?
• Chefir versus iaurt: care aduce mai multe beneficii pentru sănătate?

Aşa se face că, până de curând, importanţa acestei operaţii s-a
diminuat, renunţându-se uşor, uşor la ea.

Întoarcerea
amigdalectomiei

Astăzi, amigdalectomia e din nou la modă, după ce doctorii au
anunţat că amigdalele mărite pot constitui o cauză a problemelor
respiratorii observate în timpul somnului.

Aproximativ 10% din copiii preşcolari sforăie. Conform studiilor,
sforăitul poate afecta creşterea şi poate cauza probleme de
comportament, sau deficit de învăţare.

În acestă situaţie s-a aflat şi Tyler Scorza, un băieţel în vârsta
de 7 ani, care din cauza sforăitului nu putea să se odihnească. În
urma unor radiografii, medicii au putut identifica cauza: amigdale
mărite. Soluţia propusă de aceştia din urmă a fost
amigdalectomia.

Riscurile
operaţiei

Deşi nu necesită internare, amigdalectomia poate provoca dureri şi
sângerări după operaţie, iar anestezia totală nu este niciodată
lipsită de riscuri. De aceea 4% dintre pacienţi sunt nevoiţi să
rămană sub observaţie mai mult de o zi.

În ciuda sutelor de studii existente, încă nu există dovezi
concludente care să demonstreze că amigdalectomia reduce riscul
infecţiilor în gât.

Polisomnografia

Pentru că nu toţi copiii au probleme respiratorii în timpul
somnului din cauza amigdalelor, Academia Americană de Pediatrie a
recomandat, începând cu anul 2002, efectuarea unei investigaţii
înainte de a se decide că este cazul să se apeleze la
amigdalectomie.

Acest studiu constă în conectarea pacientului la un aparat special
ce monitorizează mişcările ochilor, batăile inimii, respiraţia şi
nivelul oxigenului în sânge, cu scopul de a diagnostica apneea de
somn, afecţiune de care suferă 2% dintre copiii americani.

Dacă se înregistrează probleme de respiraţie în timpul somnului,
cum ar fi pauzele repetate ale aparatului respirator, AAP recomandă
operaţia. Aceeaşi recomandare este oferită în cazul în care copilul
suferă de mai mult de 5 infecţii în gât pe an, de-a lungul a doi
ani, sau dacă are mai mult de 7 infecţii în cursul unui singur
an.

Sursa:
NPR