Ultimii doi vorbitori ai unei limbi refuză să-şi vorbească

În satul Ayapa, aflat în zonele joase tropicale din sudul
statului Tabasco, trăiesc ultimele două persoane care mai pot vorbi
această limbă. Aceştia sunt Manuel Segovia (75 de ani) şi Isidro
Velazquez (69 de ani). Deşi trăiesc la doar 500 de metri distanţă
unul de celălalt, aceştia refuză să îşi vorbească unul altuia. Nu
se ştie care este motivul pentru care cei doi se evită reciproc,
dar este cer faptul că niciodată nu s-au bucrat unul de compania
celuilalt.

Daniel Suslak, un antropolog lingvist de la Universitatea din
Indiana, este implicat într-un proiect de producţie a unui
dicţionar Ayapaneco şi doreşte să realizeze acest lucru înainte de
a fi prea târziu.

• De ce unii oameni reacționează mai bine la medicamentele pentru obezitate?
• Antioxidantul recomandat de experți care nu ar trebui să lipsească din farfurie

Segovia a păstrat până de curând obiceiul de a vorbi Ayapaneco
şi a utilizat acest limbaj în conversaţiile cu fratele său, până în
ziua când acesta a murit. A continuat să le vorbeasca soţiei şi
fiului lor, dar aceştia nu pot reproduce mai mult de câteva cuvinte
în limba pe cale de dispariţie.

Dispariţia limbii Ayapaneco a început pe la mijlocul secolului
20, odată ce educaţia a început să se facă în limba spaniolă, iar
limbile indigene au fost interzisă pentru câteva decenii. Există 68
de limbi diferite indigene în Mexic, subîmpărţite în 364 variaţii.
Câteva alte limbi indigene mexicane sunt, de asemenea, în pericol
de dispariţie, deşi Ayapaneco este cel mai grav caz.

Ayapaneco este un nume dat limbii de către străini, şi Segovia
şi Velazquez numind-o Nuumte Oote (Adevărata Voce). Cei
doi vorbesc versiuni diferite ale acestei limbi, fără să ajungă la
o înţelegere privind micile detalii. Dicţionarul produs de Suslak
va conţine ambele variante ale limbii.

Alte limbi aflate pe cale de dispariţie sunt Ter Sami,
Kayardild, Lengilu, Mabire şi Tehuelche.

Sursa:
The Guardian