Inteligenţa nu e suficientă pentru testele de IQ. E nevoie şi de motivaţie!

Angela Lee Duckworth de la Universitatea din Pennsylvania a
descoperit că eficienţa acestor teste este supraestimată.
Legătura dintre valoarea IQ-ului şi propriul destin este
confuză atunci când este luată în calcul şi motivaţia, aspect care
este adeseori ignorat. De cele mai multe ori, unii oamenii îşi dau
mai mult silinţa atunci când vine vorba de aceste teste, în
comparaţie cu alţii. Dacă se ia acest lucru în considerare,
asocierea dintre IQ şi succesul din viaţă devine neconvingătoare.

Nenumărate teste standardizate subliniază faptul că oamenii care
susţin aceste examene sunt mai atenţi şi motivaţi pentru a le
trece. Astfel, aceste teste reflectă gradul lor ridicat al
posibilităţilor intelectuale. Testele de inteligenţă sunt create pe
baza aceleiaşi structuri. Întrebările sunt ordonate după
dificultate pentru a menţine oamenii cu moralul ridicat.

• Cum va fi vremea de Crăciun? ANM a publicat prognoza
• Cum arată Marea Britanie după aproape doi ani de la ieșirea din UE?

Edward Thorndike, un pionier al testelor de inteligenţă, a scris
că „oamenii care susţin aceste teste dau tot ce au mai bun pentru a
obţine un punctaj cât mai mare posibil”.

Pentru a vedea cum afectează motivaţia aceste teste, Duckworth a
cercetat 25 de studii anterioare, efectuate pe 2.008 persoane.
S-a demonstrat că, în medie, oamenii care au primit
stimulente materiale (bani, dulciuri), au obţinut un punctaj mai
mare. S-a observat astfel că motivaţia poate afecta rezultatele
acestui test.

În continuare, cercetătoarea Duckworth a studiat rezultatele a
508 băieţi tineri care au susţinut testul în 1987. Aceştia făceau
parte din Pittsburgh Youth Study, iar participanţii la studiu au
ţinut legătura cu ei pentru 12 ani de la testul original.
Rezultatele testelor prevedeau o performanţă academică, numărul de
ani pe care îi vor petrece în şcoală, numărul de oportunităţi de
angajare ca adult şi numărul de intenţii criminale.

Testele de atunci erau susţinute pe cale orală, participanţii
fiind filmaţi. Angela Lee Duckworth a angajat trei cercetători care
să urmărească filmuleţele şi să detecteze urmele de mică motivaţie.
Echipa a demonstrat că băieţii care au obţinut rezultate
mai mici, au dat dovadă de un grad scăzut de motivaţie, iar în
funcţie de acest aspect s-a prezis un curs al vieţii lor.

Motivaţia reduce eficacitatea acestor teste, dar nu are
capacitatea de a le distruge în întregime. Este demonstrat de
asemenea că persoanele care au un punctaj mare la testele de IQ
tind să se străduiască mai mult atunci când susţin aceste
examen.

„Aceste descoperiri arată că pentru a obţine un punctaj
mare la testele de inteligenţă este nevoie atât de inteligenţă, cât
şi de motivaţie. Rezultatele slabe la aceste teste pot fi datorate
atât unei inteligenţe scăzute, cât şi a unei lipse de motivaţie”
susţine Duckworth.

De asemenea, motivaţia este afectată de fundamentul unei
persoane, de credinţele acesteia în opţiunile viitoare şi în
şansele lui de succes. Acest fapt ar putea explica diferenţele
dintre rezultatele la testele de inteligenţă ale unor oameni
diferiţi, aparţinând unor medii sociale şi nationalităţi
diferite.

„Aproape oricine, cu excepţia unor psihologi care studiază
testele de inteligenţă, va afla cu surprindere că motivaţia este un
determinant foarte puternic în ceea ce priveşte performanţa la
şcoală, dar şi în viaţă”, afirmă Robert Stenberg de la
Universitatea de Stat din Oklahoma, care a făcut studii în ceea ce
priveşte inteligenţa umană.

„Ironia studiului este aceea că testul poate fi folositor, dar
numai ca ansamblu de măsurători ale abilităţilor cognitive şi
motivaţionale. Aceste teste măsoară indirect şi alte variabile
precum tipul de socializare de acasă, sau abilitatea părinţilor de
a asigura copiilor un cămin favorizant”, precizează Angela Lee
Duckworth.

„În final, ne dorim să află care sunt abilităţile care
influenţează succesul unei persoane. În loc să ne propunem
să mărginim testele standardizate, ar trebui să ne îndreptăm
atenţia şi să apreciem motivaţia la fel de mult ca şi
creativitatea, abilităţile practice, cunoştinţele şi
etica. Dacă putem face acest lucru, am putea lua parte la
avansarea nivelului de productivitate economică, pentru care
contează bunăstarea pe care credeam că nu o avem la îndemână”
încheie cercetătoarea.

Sursa:
CBS News