Descoperire inedită: o bacterie veche de 30.000 de ani prezintă rezistenţă la antibiotice

Înainte de a fi utilizate drept medicamente, antibioticele erau produse naturale. Noua descoperire constituie prima dovadă directă a faptului că rezistenţa la antibiotice este un fenomen natural care a precedat utilizarea medicală modernă a antibioticelor.

„Faptul că genele pentru rezistenţa la antibiotice sunt atât de vechi şi de răspândite înseamnă că nu există o soluţie uşoară la problema rezistenţei la antibiotice – nu vom inventa niciodată un super-antibiotic care să rezolve această problemă”, a comentat Martin Blaser, un microbiolog la Universitatea New York.

• Un cosmonaut rus, eliminat dintr-o misiune care trebuia să ajungă la Stația Spațială Internațională. Ce s-a…
• Un magician a uitat parola cipului implantat în propriul corp

ADN-ul bacteriei a fost analizat de Gerard D. Wright de la Universitatea McMaster din Ontario. Acesta a adunat alături de echipa sa ADN-ul dintr-un strat de noroi situat la 6 metri adâncime într-un lac dintr-o zonă neatinsă de om situată în Yukon, Canada. Stratul de noroi a rămas necontaminat de-a lungul timpului graţie unui strat de cenuşă vulcanică depusă acum 30.000 de ani.

În urma analizei, s-a observat că bacteriile din sedimente conţin toate genele care permit bacteriilor moderne să devină rezistente la antibiotice. Cercetătorii au sintetizat substanţele asociate acestor gene străvechi, arătând că proteinele respective conferă rezistenţă la antibiotice.

Antibioticele sunt substanţe produse de ciuperci, alge şi bacterii prin care trimit semnale şi se protejează. Locuitorii acestei lumi microbiene au dezvoltat şi gene care contracarează antibioticele. După milioane de ani de „război” chimic au apărut două clase de gene sofisticate: cele care produc antibiotice şi cele care oferă rezistenţă la ele.

Utilizarea pe scară largă a medicamentelor a dus la crearea unor bacterii care au devenit o adevărată plagă pentru spitale, deoarece aceasta pot rezista la diverse tipuri de antibiotice. Problema majoră este că aceste bacterii au capacitatea de a schimba între ele genele rezistente la antibiotice. Tocmai din acest motiv, doctorii încearcă azi să evite prescrierea de antibiotice pentru pacienţii care nu sunt în situaţii critice.

Doctotul Blaser susţine că flora bacteriană, care este trimisă de la mamă la copil, a fost puternic afectată în era antibioticelor, anii ’60-’70. El vorbeşte despre o posibilă legătură între sărăcirea florei intestinale şi problema actuală a obezităţii.

Desroperirea acestei bacterii vechi de 30.000 de ani care conţine gene rezistente la antibiotice subliniază nevoia de a folosi aceste medicamente în mod chibzuit, pentru a nu facilita apariţia bacteriilor greu de ucis.

Sursa: New York Times