Home » D:News » Descoperire inedită: o bacterie veche de 30.000 de ani prezintă rezistenţă la antibiotice

Descoperire inedită: o bacterie veche de 30.000 de ani prezintă rezistenţă la antibiotice

Descopera 09.04.2011
Descoperire inedită: o bacterie veche de 30.000 de ani prezintă rezistenţă la antibiotice
Analiza unei probe de ADN, găsită în permafrostul din Yukon, arată că bacteria de la care provine şi care a trăit acum 30.000 de ani era rezistentă la antibiotice.

Înainte de a fi utilizate drept medicamente, antibioticele erau produse naturale. Noua descoperire constituie prima dovadă directă a faptului că rezistenţa la antibiotice este un fenomen natural care a precedat utilizarea medicală modernă a antibioticelor.

„Faptul că genele pentru rezistenţa la antibiotice sunt atât de vechi şi de răspândite înseamnă că nu există o soluţie uşoară la problema rezistenţei la antibiotice – nu vom inventa niciodată un super-antibiotic care să rezolve această problemă”, a comentat Martin Blaser, un microbiolog la Universitatea New York.

ADN-ul bacteriei a fost analizat de Gerard D. Wright de la Universitatea McMaster din Ontario. Acesta a adunat alături de echipa sa ADN-ul dintr-un strat de noroi situat la 6 metri adâncime într-un lac dintr-o zonă neatinsă de om situată în Yukon, Canada. Stratul de noroi a rămas necontaminat de-a lungul timpului graţie unui strat de cenuşă vulcanică depusă acum 30.000 de ani.

În urma analizei, s-a observat că bacteriile din sedimente conţin toate genele care permit bacteriilor moderne să devină rezistente la antibiotice. Cercetătorii au sintetizat substanţele asociate acestor gene străvechi, arătând că proteinele respective conferă rezistenţă la antibiotice.

Antibioticele sunt substanţe produse de ciuperci, alge şi bacterii prin care trimit semnale şi se protejează. Locuitorii acestei lumi microbiene au dezvoltat şi gene care contracarează antibioticele. După milioane de ani de „război” chimic au apărut două clase de gene sofisticate: cele care produc antibiotice şi cele care oferă rezistenţă la ele.

Utilizarea pe scară largă a medicamentelor a dus la crearea unor bacterii care au devenit o adevărată plagă pentru spitale, deoarece aceasta pot rezista la diverse tipuri de antibiotice. Problema majoră este că aceste bacterii au capacitatea de a schimba între ele genele rezistente la antibiotice. Tocmai din acest motiv, doctorii încearcă azi să evite prescrierea de antibiotice pentru pacienţii care nu sunt în situaţii critice.

Doctotul Blaser susţine că flora bacteriană, care este trimisă de la mamă la copil, a fost puternic afectată în era antibioticelor, anii ’60-’70. El vorbeşte despre o posibilă legătură între sărăcirea florei intestinale şi problema actuală a obezităţii.

Desroperirea acestei bacterii vechi de 30.000 de ani care conţine gene rezistente la antibiotice subliniază nevoia de a folosi aceste medicamente în mod chibzuit, pentru a nu facilita apariţia bacteriilor greu de ucis.

Sursa: New York Times

Cele mai noi articole
117 ani de la naşterea lui Salvador Dali
117 ani de la naşterea lui Salvador Dali
CEO-ul Moderna afirmă că în lunile următoare ar putea să apară mai multe variante de COVID-19
CEO-ul Moderna afirmă că în lunile următoare ar putea să apară mai multe variante de COVID-19
Centru nou de simulare în medicină, construit de Universitatea Ovidius din Constanța
Centru nou de simulare în medicină, construit de Universitatea Ovidius din Constanța
Oasele unui nobil viking, dispărute de zeci de ani, au fost descoperite în arhivele unui muzeu
Oasele unui nobil viking, dispărute de zeci de ani, au fost descoperite în arhivele unui muzeu
Criptomonedele valorează acum mai mult decât toții dolarii americani aflați în circulație
Criptomonedele valorează acum mai mult decât toții dolarii americani aflați în circulație
O aglomerare uriașă de materie întunecată, detectată de astrofiziceni în afara galaxiei Calea Lactee
O aglomerare uriașă de materie întunecată, detectată de astrofiziceni în afara galaxiei Calea Lactee
Elon Musk a recunoscut că suferă de sindromul Asperger
Elon Musk a recunoscut că suferă de sindromul Asperger
Alpiniștii români Horia Colibășanu și Marius Gane, prinși de avalanșă pe Himalaya
Alpiniștii români Horia Colibășanu și Marius Gane, prinși de avalanșă pe Himalaya
Care sunt cele șapte tipuri de personalităţi în relaţia cu banii
Care sunt cele șapte tipuri de personalităţi în relaţia cu banii
Germania anunță că vrea să atingă neutralitatea climatică până în 2045
Germania anunță că vrea să atingă neutralitatea climatică până în 2045
Rusia autorizează vaccinul cu o singură doză Sputnik Light. Ce eficiență are
Rusia autorizează vaccinul cu o singură doză Sputnik Light. Ce eficiență are
IBM a creat cel mai mic și mai puternic microcip dezvoltat până acum
IBM a creat cel mai mic și mai puternic microcip dezvoltat până acum
Vaccinul chinezesc de la Sinopharm, aprobat de urgenţă de OMS
Vaccinul chinezesc de la Sinopharm, aprobat de urgenţă de OMS
Un studiu genetic aduce vești bune despre rinocerul de Sumatra, considerat pe cale de dispariție
Un studiu genetic aduce vești bune despre rinocerul de Sumatra, considerat pe cale de dispariție
Turcia deține o dronă de mare viteză care poate fi lansată de o altă dronă
Turcia deține o dronă de mare viteză care poate fi lansată de o altă dronă
Ziua Regalității. Tronul Regelui Carol I al României, prezentat pentru prima dată după 70 de ani
Ziua Regalității. Tronul Regelui Carol I al României, prezentat pentru prima dată după 70 de ani
Carol I, cel mai mare rege al românilor. Care a fost primul cuvânt pe care l-a rostit în limba română
Carol I, cel mai mare rege al românilor. Care a fost primul cuvânt pe care l-a rostit în limba română
Criza de semiconductori se adânceşte. Avertismente lansate de Volkswagen şi Mercedes-Benz
Criza de semiconductori se adânceşte. Avertismente lansate de Volkswagen şi Mercedes-Benz