Studiile o confirmă: învăţarea unei limbi străine ne face mai deştepţi

Fiecare limbă pe care o vorbim reprezintă lumea într-un anumit fel. De exemplu, limba engleză ne învaţă că albastrul reprezintă o singură culoare, indiferent de cum cade lumina. Pe de altă parte, în italiană, culoarea albastru este numită în fucţie de lumină: nuanţa mai deschisă este „celeste” iar cea mai închisă este definită drept „blu” (albastru închis). Astfel, atunci când un englez învaţă italiană, el trebuie să înveţe să se gândească la culori diferite pentru a utiliza cuvântul corect.

La începutul secolului trecut, lingvistul Benjamin Whorf a fost primul care a susţinut că limbile occidentale ne fac să vedem realitatea într-un anumit mod, şi că învăţarea altor limbi ar putea fi benefică pentru că ne eliberează mintea de constrângerile lingvistice.

• „Trebuie să discutăm cu Putin”, a transmis cancelarul austriac Christian Stocker
• Ce spune Angela Merkel despre zvonurile că ar putea să candideze la președinția Germaniei?

Efectele pozitive ale bilingvismului sunt, în mare măsură, datorate faptului că învăţarea unei alte limbi implică îmbrăţişarea conceptelor noi care, fie lipsesc din limba noastră maternă, fie ele există, dar reprezentate sub o altă formă.

„Dacă un englez aude cuvântul «lunch» (prânz), se gândeşte probabil la un sandviş şi cartofi prăjiţi. Un italian, pe de altă parte, când se gândeşte la «pranzo» îşi imaginează paste cu legume şi carne”, a explicat profesorul Benedetta Bassetti. În cazul englezului care cunoaşte şi limba italiană, probabil acesta se va gândi la un mix dintre cele două feluri de mâncare, la cartofi cu legume şi carne.

Doar expunerea minimă la o altă limbă poate schimba felul în care oamenii concep timpul. În 1970, cercetătorii au descoperit că pentru copiii englezi, timpul curge de la stânga la dreapta, pe când pentru cei arabi, de la drepta la stânga. Fascinant, însă, este faptul că arabii care învaţă engleza pot concepe scurgerea timpului în ambele feluri.

Un alt exemplu este în italienii consideră vulpile graţioase şi frumoase, pe când germanii nu. În schimb, aceştia din urmă spun că şoarecii sunt drăguţi, iar italienii cred contrariul. Motivul este foarte simplu: gramatical, cuvântul „vulpe” în italiană este de gen feminin, pe când la germani este masculin, iar „şoarece” este de gen feminin la germani şi masculin la italieni. Cum percepţia celor care ştiau ambele limbi nu se baza pe genul gramatical, ei nu aveau astfel de prejudecâţi.

„Uneori, poligloţii au capacitatea de a da naştere unor concepte noi care nu există în niciuna din limbile pe care le cunosc. Este ca şi cum ar combina pastele, specifice italienilor, cu o ceaşcă de ceai, emblema englezilor„, a declarat profesorul Vivian Cook.

Efectele pozitive nu apar doar în rândul copiilor, explică cercetătorii. „Una din prejudecăţile extrem de populare este că aceea conform căreia limbile străine trebuie învăţate cât mai devreme cu putinţă, în copilărie. Cu toate aceste, studiile arată că învăţarea unei limbi străine aduce îmbunătăţiri în gândire indiferent de vârsta la care are loc acest eveniment„, afirmă Dr. Basetti.

Sursa: MedicalXpress