Tabelul lui Mendeleev s-a îmbogăţit cu trei elemente noi

Toate trei sunt aşa-numite elemente super-grele sau transuraniene; ele nu există în natură, ci au fost create pe cale artificială, în laborator, în acceleratoare de particule, obţinându-se doar un mic număr de atomi din fiecare. Ele sunt foarte instabile şi se dezintegrează rapid, dând naştere altor elemente chimice.

Datorită numărului mic de atomi şi instabilităţii lor, durează, de obicei, mulţi ani până când existenţa unui astfel de element să fie recunoscută oficial, astfel încât elementul să poată fi inclus în tabelul periodic.

• Ce simbolizează ouăle roșii de Paște și de ce le ciocnim?
• Tinerii nu mai știu cum să dezbată idei din cauza Inteligenți Artificiale, arată un studiu

Includerea se face numai după verificări atente ale rezultatelor experimentelor, de către comisii speciale ale Uniunii Internaţionale pentru Fizică Pură şi Aplicată (IUPAP) şi Uniunii Internaţionale pentru Chimie Pură şi Aplicată (IUPAC).

Numele sunt alese în urma unor propuneri, după consultări cu specialişti din domeniu, şi trebuie aprobate în adunările generale ale celor două organisme internaţionale.

Darmstadtiul (Ds), elementul cu numărul atomic 110, a fost obţinut în 1994, de către cercetătorii de la Centrul Helmholtz pentru Cercetări asupra Ionilor Grei (mai cunoscut sub numele de GSI – foto) din Germania. Bombardând un izotop greu de plumb cu atomi de nichel, specialiştii au obţinut în total 13 atomi de darmstadtiu. Numele vine de la oraşul german Darmstadt, unde se află laboratorul GSI.

Roentgeniul (Rg) – numărul atomic 111 – a fost obţinut pentru prima dată în 1994 (trei atomi); ulterior, pentru a valida rezultatele, cercetătorii au repetat experimentul în 2002, obţinînd alţi trei atomi. Numele elementului a fost dat în onoarea fizicianului german Wilhelm Conrad Roentgen (1845 – 1923), laureat al premiului Nobel pentru fizică, cel care a descoperit razele X, în 1895.

Coperniciul (Cn) – elementul cu numărul atomic 112 – a fost fabricat pentru prima dată în 1996, prin ciocnirea atomilor de zinc cu cei de plumb. De atunci, au fost obţinuţi, în total, 75 de atomi ai acestui element. Numele său vine de la celebrul astronom Nicolaus Copernicus (1473-1543), primul care a emis teoria că Pământul se roteşte în jurul Soarelui, contrazicând astfel ideile greşite ale vremii sale şi schimbând pentru totdeauna viziunea oamenilor asupra lumii.

Sursa: Live Science