Un blestem vechi de 1.700 de ani a fost descifrat

Tăbliţa este originară din Antiohia pe Orontes, unul dintre cele mai mari oraşe din estul Imperiului Roman, situat astăzi în sud-estul Turciei, în apropiere de graniţa cu Siria.

• O analiză a confirmat că postul intermitent nu este mai eficient decât alte diete pentru pierderea…
• Europenii trec la mașini electrice din cauza creșterii prețului la combustibili

Deşi tăbliţa deţinută de Muzeul de Artă al Universităţii Princeton a fost descoperită în anii ’30, ea nu fusese niciodată tradusă în întregime până acum. Blestemul găsit pe tăbliţă este scris în limba greacă şi îi este adresat unui zarzavagiu.

Imprecaţia i se adresează lui Iao (numele grecesc al lui Iehova), zeul din Vechiul Testament, cerându-i acestuia să-l blesteme pe un vânzător de fructe şi legume numit Babylas.

„Iao, cel care azvârli cu tunete şi fulgere, loveşte-l şi leagă-l pe Babylas zarzavagiul! Aşa cum ai lovit carul faraonului, aşa să îl loveşti pe Babylas, cu caracterul său neplăcut”, este înscris pe una din feţele tăbliţei.

Alexander Hollman, specialistul de la Universitatea din Washington care a efectuat traducerea, s-a declarat surprins de blestemul descoperit pe tăbliţă. „Am mai descoperit blesteme adresate gladiatorilor şi vizitiilor, dar niciodată unul adresat unui zarzavagiu”, a declarat Hollman.

Persoana care adresează blestemul nu este identificat, astfel că oamenii de ştiinţă pot doar să speculeze în ceea ce priveşte motivele acestuia. „Există blesteme care au legătură cu dragostea, dar cel de pe această tăbliţă nu conţine limbajul tipic blestemelor din motive sentimentale”, a explicat Hollman.

Este posibil ca blestemul să fie rezultatul unei rivalităţi în afaceri, ceea ce sugerează că vânzarea de legume în lumea antică era un domeniu extrem de competitiv.

Numele celui blestemat, Babylas, este acelaşi nume ca cel folosit de un episcop din Antiohia în secolul al III-lea, ceea ce sugerează că zarzavagiul ar fi fost creştin. „Episcopul Babylas din Antiohia este unul dintre primii martiri ai creştinismului”, a explicat Hollman.

Iniţial, cercetătorii au crezut că cel care a scris blestemul era evreu, pentru că folosea metafore din Vechiul Testament, însă după ce au studiat şi alte incantaţii antice, au ajuns la concluzia că este posibil să se înşele. „Nu cred că există vreo legătură cu comunitatea evreiască. Incantaţiile greceşti şi romane foloseau de multe ori texte evreieşti fără a le înţelege prea bine”, a explicat Hollman.

„Este foarte posibil ca metaforele din Vechiul Testament să fie folosite pentru că acest text are o puternică însemnătate, iar incantaţiile magice folosesc de multe ori texte şi nume puternice. De aceea funcţionează magia, sau cel puţin din acest motiv cred oamenii că funcţionează”, a concluzionat Hollman.

Sursa: LiveScience