Acum 6.700 de ani, peruanii se răsfăţau cu floricele

Un studiu condus de Tom Dillehay de la Universitatea din Vanderbilt şi Duccio Bonavia de la Academia Naţională de Istorie din Peru a dus la descoperirea de coceni şi ştiuleţi de porumb la situl arheologic Huaca Prieta din Peru. Conform specialiştilor, aceste părţi de plantă datează de acum 6.700 de ani, demonstrând faptul că porumbul a ajuns în America de Sud cu 1000 de ani mai devreme decât se credea iniţial.

Aceste descoperiri indică faptul că localnicii consumau atât porumb pentru mălai, cât şi porumb pentru floricele. Acestea din urmă nu ocupau un loc esenţial în dieta lor, fiind consumate mai mult ca o gustare ocazională.

• Unde este cel mai lung drum drept din Europa și cine l-a construit?
• Românii și preferințele culinare: Care oraș din România este „capitala șaormei”?

„Porumbul a începu să fie cultivat, ca alimet, acum aproape 9.000 de ani şi provenea dintr-o specie de graminee sălbatice numite teosinte”, a declarat Dolores Piperno, arheolog la Muzeul Smithsonian de Istorie Naturală.

Rezultatele studiului recent arată că porumbului i-au trebui doar câteva mii de ani pentru a ajunge în America de Sud, unde s-au diferenţiat în mai multe soiuri. Se pare că în multe regiuni porumbul a ajuns înaintea ceramicii, iar prepararea sa nu a necesitat utilizarea unor astfel de vase. Specialiştii cred că soiurile noi de porumb au apărut în aceste regiuni din America de Sud, unde nu se putea produce polenizarea încrucişată cu specia sălbatică teosinte.

„Din cauza faptului că există foarte puţine informaţii disponibile legate de existenţa acestor plante în alte regiuni, datele prelevate de la situl din Peru sunt importante pentru înţelegerea modului în care cultura de porumb a evoluat până la forma sub care o cunoaştem astăzi”, a adăugat Piperno.

Sursa: TG Daily