Zestrea genetică ar putea fi vinovată pentru producerea infracţiunilor

Cercetarea celor de la Universitatea din Texas s-a bazat pe o teorie a doctorului Terri Moffitt, care împarte oamenii în trei categorii: infractori pe viaţă, infactori doar în adolescenţă şi persoane care întotdeauna au respectat legea.

În teoria sa, Moffitt sugerează că factorii genetici influenţează comportamentul criminal al persoanelor catalogate drept infractori pe viaţă, mai mult decât factorii de mediul. Pe de altă parte, infracţiunile comise în adolescenţă sunt, de regulă, legate de alcool şi droguri, fiind influenţate, în mare parte, de mediu.

• Cât de rapid s-au răspândit genele pentru toleranța la lactoză în Europa
• Editarea genetică, folosită pentru a crea super-tați la porci, capre și bovine. Care este rolul lor

Pentru a susţine această teorie şi a observa cum anume se încadrează oamenii în cele trei categorii propuse de Moffitt, dr. J.C. Barnes a alcătuit un studiu la care au luat parte 4.000 de voluntari. Cercetarea s-a bazat pe comprarea materialului genetic prelevat de la gemeni.

Capital.ro

Dreptate pentru 5 milioane de pensionari. Pensiile trebuie să crească cu 40%

EVZ.ro

Cutremur în Cazul Caracal. Alexandra trăiește!? Unde a fost văzută

Concluzia cercetătorilor a fost că influenţa factorilor genetici este mai mare decât a celor de mediu, în ceea ce priveşte inclinaţia oamenilor spre infracţionalitate. În cazul oamenilor care au respectat întotdeauna legile, atât factorii genetici, cât şi cei de mediu au acţionat în proporţie de 50%.

Analiza nu a putut identifica genele specifice care stau la baza tendinţei criminale, ceea ce însemană că, pentru moment, testul ADN nu este util în prezicerea viitorului. Totuşi specialiştii consideră că au deschis calea spre noi cercetări în domeniu.

„Dacă genele au o influenţă covârşitoare asupra deciziilor pe care le luăm şi asupra căilor pe care apucăm, atunci va trebui să aflăm exact care sunt aceste gene şi să analizăm modul în care ele interacţionează cu mediul”, a declarat dr. Barnes. Specialistul consideră că nu există o genă anume care ne transformă pe loc în criminali, dar că, cel mai probabil, avem în noi sute sau chiar mii de gene care pot creşte probabilitatea ca noi să fim implicaţi într-o infracţiune.

Sursa: TG Daily