În scurt timp, un micro-robot va trăi în noi, urmând a detecta toate afecţiunile!

Intitulat Cyberplasm, micro-robotul va aplica cele mai noi realizări din domeniul microeletronicii în cadrul unui design biomimetic (în care tehnologia este inspirată de natură).

Micro-robotul va beneficia de un sistem nervos electronic, urmând să fie dotat cu „ochi” şi cu „nas” – senzori derivaţi din celule de mamifer şi cu muşchi artificiali ce vor folosi glucoza ca sursă de energie.

• Proiectul Montauk – Adevărul din spatele serialului Stranger Things – Joi, 12 iunie, de la ora…
• Proiectul Montauk: Ce făcea Guvernul SUA la baza militară Camp Hero?

Micro-robotul Cyberplasm va fi proiectat să imite funcţiile esenţiale ale lampretei, o creatură ce trăieşte în Oceanul Atlantic. Lampreta prezintă un sistem nervos extrem de primitiv, mai uşor de imitat decât sistemele nervoase mai sofisticate. Sistemul nervos al lampretei şi faptul că acest animal înoată l-au făcut candidatul ideal pentru acest proiect.

Oamenii de ştiinţă speră că astfel invenţia va putea fi extrem de sensibilă la mediul înconjurător în care este introdusă. Cercetătorii vor să introducă acest micro-robot în corpul uman, unde va „înota” fără probleme, detectând afecţiunile de care suferă pacientul.

„Nimic nu se compară cu capacitatea naturală a unei fiinţe vii de a observa şi detecta prin miros mediul său înconjurător, colectând astfel date despre ce se petrece în jurul său”, a explicat Daniel Frankel, bioinginer la Universitatea Newcastle.

„Momentan dezvoltăm şi testăm componentele individuale ale Cyberplasm, urmând să atingem faza de asamblare în aproximativ doi ani. Credem că Cyberplasm va putea fi folosit în cazuri concrete în maxim 5 ani”, susţine Frankel.

Oamenii de ştiinţă estimează că primul prototip al Cyberplasm urmează să măsoare mai puţin de un centimetru în lungime. În viitor, cercetătorii afirmă că acesta ar putea ajunge să măsoare maxim 1 milimetru sau chiar să fie construit la scară nanometrică.

Proiectul Cyberplasm este realizat la Universitatea Newcastle, în cadrul unei colaborări internaţionale finanţate de o instituţie din Marea Britanie, Engineering and Physical Sciences Research Council, şi de o instituţie din SUA, National Science Foundation. 

Sursa: Engineering and Physical Sciences Research Council