În 1942, utilizarea tancurilor în Al Doilea Război Mondial reprezenta o mare ameninţare pentru infanterie, în mare parte din cauza blindajului impenetrabil şi a armelor puternice. Astfel, era nevoie de o armă care să poată contracara aceste efecte. În acest fel s-a ajuns la crearea unui lansator de grenade anti-tanc, suficient de mare încât să poată avaria tancurile, dar suficient de mic pentru a putea fi cărat cu uşurinţă pe câmpul de luptă.