Cum a fost înfrântă temuta flotă a lui Goering de „mâna” de soldaţi britanici

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Născut în sanatoriul de la Marienbad, lângă Rosenheim, în Bavaria, Hermann Göring a fost dintr-o familie de origine religioasă mixtă, catolică şi protestantă. Tatăl său fusese militar de carieră şi jurist, ajungând ca în timpul cancelarului Otto von Bismarck să fie numit primul guvernator al coloniei germane Africa de Vest.

În copilărie, Hermann Göring a fost crescut de rude şi prieteni, respectiv în şcoli militare, din cauza deselor plecării în străinătate ale părinţilor săi. În 1904 a fost trimis la o şcoală-internat în Ansbach din nordul Bavariei. Mai târziu a fost elev al şcolii militare din Karlsruhe, urmând ulterior colegiul militar din Lichterfelde. La absolvirea acestuia, Göring a fost desemnat ofiţer în armata Prusiei, în regimentul nr. 112 „Prinţul Wilhelm”.

Înfiinţarea primelor lagăre hitleriste germane de concentrare (gen închisoare) şi a Gestapo-ului (poliţia secretă de stat) sunt strâns legate de numele lui Göring. Divizia de tancuri Hermann Göring Panzerdivision (divizia de blindate şi paraşutişti), care a luptat în Africa şi Sicilia, a purtat numele său.

Prin decretul din 19 iulie 1940, Hitler l-a promovat pe Göring la rangul de Reichsmarschall, un grad superior creat special pentru acesta, iar în 1941 l-a desemnat ca succesor al său la conducerea Germaniei naziste.

Marea sa creaţie au fost, însă, Luftwaffe, trupele aeriene ale celui de al III-lea Reich, pe care l-a creat în 1935. Cinci ai mai târziu, temuta flotă aeriană va suferi o mare înfrângere în Bătălia Angliei.

„Niciodată atât de mulţi nu au datorat atât de mult celor puţini”, a spus Winston Churchill, prim ministrul de atunci al Marii Britanii referindu-se la piloţii militari din cadrul Royal Air Force care au reuşit să oprească puternica flotă aeriană a Luftawaffe-ului german. Numeroasele încleştări şi dueluri aeriene au fost grupate de istorici sub titlul generic de Bătălia Angliei. După succesul Operaţiunii Blitzkrieg, evacurarea din Dunkirk şi predarea Franţei, Marea Britanie era aproape pe cont propriu în faţa maşinii de război germane. Arhipelagului britanic i-a fost aşadar scris să fie salvat de celebra Bătălie a Angliei, cu siguranţă unul dintre momentele decisive ale celui de-al doilea Război Mondial.

Citeşte continuarea în Bătălia Angliei şi blestemul cu aripi al Luftwaffe

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 12 ianuarie:

1483 – Căsătoria Olenei, fiica lui Ştefan cel Mare, domnul Moldovei, cu Ivan, fiul şi moştenitorul marelui cneaz al Moscovei, Ivan al III-lea

1628 – S-a născut scriitorul Charles Perrault, autor al nemuritoarelor poveşti pentru copii „Motanul încălţat” şi „Scufiţa roşie” (m. 16 mai 1703)

1729 – S-a născut Edmund Burke, filosof şi om politic britanic (m. 9 iulie 1797)

1807 – S-a născut Christian Tell, general şi om politic, revoluţionar paşoptist (m. 12 feb. 1884)

1845 – S-a născut filologul şi folcloristul Alexandru Lambrior, membru al societăţii Junimea (m. 1883).

1848 – Revoluţia de la 1848 izbuncneşte şi în Italia, la Palermo.

1852 – S-a născut mareşalul Joseph Joffre, comandantul şef al armatelor franceze (1914-1916) pe frontul de Vest, în timpul Primului Război Mondial; renumit în urma victoriei de la Marna.

1866 – A încetat din viaţă Aron Pumnul, reprezentant al paşoptismului ardelean, profesor şi filolog (n. 27 nov. 1818)

1874 – S-a născut juristul Paul Negulescu, membru de onoare al Academiei Române (m. 6 mai 1946)

1876 – S-a născut scriitorul Jack London („Colţ Alb”, „Călcâiul de fier”, „Martin Eden”) (m. 22 noiembrie 1916)

1878 – Războiul pentru independenţă: trupele române, ocupă Smârdanul, punct important în sistemul de apărare al Cetăţii Vidin.

1880 – Olanda recunoaşte independenţa României

1927 – S-a născut, la Godeni, judeţul Argeş, medicul chirurg Eugeniu Gh. Proca, membru de onoare al Academiei Române (m. 7 martie 2004)

1929 – La Radio este lansată prima emisiune „Ora copiilor”.

1939 – A încetat din viaţă soprana româncă Hariclea Darclée (Hartulari) (n.10 iunie 1860)

1976 – A încetat din viaţă scriitoarea Agatha Christie, autoare de romane poliţiste (n. 15 sept 1890)

1977 – A încetat din viaţă regizorul şi scenaristul Henri-Georges Clouzot (n. 20 noiembrie1931)

1983 – A încetat din viaţă istoriograful Lucian Predescu (n. 27 iulie 1907)

1984 – În Egipt a reînceput procesul de restaurare a marilor piramide

1992 – A încetat din viaţă Tudor George, poet şi traducător român (n. 1926)

1993 – A încetat din viaţă producătorul de filme Mihail V. Puşcariu. A avut un rol însemnat în organizarea şi conducerea cinematografiei de stat în anii 1930-1940

1998 – Un numar de 19 ţări europene, între care şi România, semnează, la Paris, Protocolul privind interzicerea clonării umane – primul text de drept internaţional constrângător elaborat în acest domeniu

1999 – Minerii din Valea Jiului conduşi de Miron Cozma au forţat intrarea în Defileul Jiului.

2001 – A încetat din viaţă, la vârsta de 73 de ani, Adhemar Ferreira da Silva, singurul atlet brazilian care a câştigat două titluri olimpice şi a stabilit şapte recorduri mondiale, în proba de triplusalt.

2003 – A încetat din viaţă Maurice Gibb, unul dintre membrii formaţiei americane Bee Gees, (n. 22 decembrie 1949)

2007 – A încetat din viaţă Alice Coltrane, cântăreaţă americană de jazz (n. 1937)

2009 – Regizorul şi producătorul francez Claude Berri a decedat. Claude Berri este deţinător al unui premiu Oscar, obţinut în 1966, pentru scurtmetrajul „Le Poulet” („The Chicken”). De asemenea, Berri a câştigat premiul BAFTA pentru cel mai bun film, cu lungmetrajul „Jean de Florette”. Printre filmele regizate de Berri se numără „Ensemble, c’est tout” (2007), „Unul rămâne, altul pleacă” (2005), „Lucie Aubrac” (1997), „Germinal”, „Manon, fata izvoarelor” (1986), „Învăţătorul” (1981) şi „Vă iubesc!” (1980). (n. 1935)

2009 – Filosoful norvegian Arne Naess, inventatorul conceptului de „ecologie profundă”, a murit. (n. 1912).