Cum a murit Iuliu Maniu. „În celula nr… s-a stins lumina”

Una dintre cele mai sinistre închisori ale României, cea de la Sighetu Marmaţiei, a fost locul ales de autorităţile comuniste pentru a extermina elita României interbelice. Alături de oamenii politici care au făurit România Mare, acolo au fost închişi episcopi greco-catolici şi romano-catolici, oameni de cultură sau, pur şi simplu, oameni care au luptat împotriva bolşevismului. Iuliu Maniu s-a stins pe un ger puternic, în data de 5 februarie 1953.

• Copacul Prometeu, vechi de 4.900 de ani, a fost cândva cel mai bătrân din lume. Ce…
• Unul dintre medicii care au salvat vieţi la Revoluţie: „Gărzile patriotice căutau terorişti printre răniţi. Aaa,…

Iuliu Maniu se afla în arest din 14 iulie 1947, în urma înscenării de la Tămădău. Prin sentinţa dată la 11 noiembrie 1947, Iuliu Maniu a fost condamnat la închisoare pe viaţă. A fost trimis la penitenciarul din Galaţi, pe baza ordinului de arestare 105.515/27 noiembrie 1947. În august 1951 a fost transferat împreună cu Mihalache şi alţi naţional-ţărănişti la Sighet.

Gardienii, sub conducerea criminalului Vasile Ciolpan, comandantul penitenciarului, se străduiau să îi menţină pe deţinuţi cât mai izolaţi unii de alţii. Totodată, asupra deţinuţilor, majoritatea având o vârstă extrem de înaintată, s-au exercitat presiuni fizice şi morale, fiind supuşi unui regim de distrugere fizică.

După şase ani de detenţie, starea de sănătate a lui Iuliu Maniu s-a deteriorat foarte grav. Deşi Nicolae Carandino a fost adus pentru a-l îngriji, Maniu ajunsese în starea în care nu mai putea merge şi mânca singur.

Unificatorul şi creatorul statului naţional modern, fost prim ministru al României, fost şef al PNŢ şi al Partidului Naţional Român din Transilvania, fost membru în Parlamentele din Bucureşti şi din Budapesta, fost şef al Consiliului Dirigent al Transilvaniei, avocat al Mitropoliei Greco-Catolice din Blaj, nobil din Bădăcin şi lider al Opoziţiei democratice, apropiat al regelului Mihai, s-a sfârşit în chinuri cumplite, la 5 februarie 1953, la vârsta de 80 de ani.

N. Carandino, fost redactor-șef al ziarului țărănist „Dreptatea” și care a ajuns peste ani în celulă cu Iuliu Maniu, a relatat din perspectiva sa noaptea decesului: „Maniu a fost ridicat din celulă, în cel mai strict secret, dar vestea se răspândise ca fulgerul în toată închisoarea. Noaptea am auzit căruţa poposită în curtea închisorii, uruiala roţilor, nechezatul cailor, zgomotul uşor ferecat al şleaurilor. Apoi toate s-au liniştit. Maniu pleca spre groapa comună şi spre gloria eternă”. Relatarea apare în volumul de memorii „Nopți albe și zile negre. Memorii din închisorile și lagărele comuniste”.

Regimului îi era frică şi de moartea lui Maniu. Vasile Ciolpan ar fi comunicat, conform arhivelor, la Bucureşti, doar atât: “În celula nr…s-a stins lumina”.

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 5 februarie:

1851 – S-a născut Ştefan Hepites, fizician şi meteorolog, membru al Academiei Române. În 1878, a înfiinţat prima staţie meteorologică românească, iar în 1884 a creat prima staţiune meteorologică la Bucureşti. (m. 15 septembrie 1922)

1858 – A încetat din viaţă scriitorul Alecu Russo, unul dintre ideologii generaţiei de la 1848 (n. 1819)

1861 – S-a constituit, la Sighet, Asociaţia pentru cultura poporului român din Maramureş, al cărei scop era propăşirea cultural-naţională a românilor aserviţi monarhiei habsburgice

1867 – A fost încheiat acordul privind constituirea statului dualist austro-ungar, prin care Transilvania era alipită Ungariei

1876 – A apărut prima revistă românească de medicină din Transilvania, „Higiena şi şcoala” (pînă în 1882), editată de Paul Vasici-Unzureanu

1884 – S-a născut biochimistul american de origine poloneză Czimir Funk (1911), cel care a dat termenul „vitamina” (m. 20 noiembrie 1967)

1919 – A fost creată compania United Artist (UA), unele dintre cele mai mari studiouri cinematografice ale secolului trecut

1939 – A încetat din viaţă Gheorghe Ţiţeica, matematician, deschizător de drumuri în geometria diferenţială, membru al Academiei Române (n. 1873)

1946 – Anglia şi SUA au recunoscut guvernul condus de Petru Groza şi au reluat legăturile diplomatice cu România

1971 – A avut loc aselenizarea navei americane „Apollo-14”.

1990 – La Tribunalul Militar Bucureşti s-a înregistrat (Decizia civilă nr. 27) cel de-al 27-lea partid politic: Frontul Salvării Naţionale. Preşedintele noului partid era Ion Iliescu

1990 – S-a înfiinţat Muzeul Ţăranului Român, director fiind numit pictorul Horia Bernea

2002 – A murit, la New York, sculptorul Constantin Antonovici, ucenic al lui Constantin Brâncuşi în perioada 1947-1951 (n. 18 februarie 1911)

2004 – A încetat din viaţă John Hench, desenatorul oficial al celebrului personaj animat Mickey Mouse (n. 29 iunie 1908)

2004 – România a devenit membră de facto a NATO, toate cele 19 state membre ale Alianţei ratificând protocolul de aderare.