Modul unic şi fascinant prin care comunicau incaşii, descoperit recent

De multe ori s-a pus problema cum o civilizaţie atât de dezvoltată, precum incaşii, cu o întindere de aproximativ 5.000 de kilometri pe teren accidentat şi cu oraşe măreţe a putut exista fără cuvântul scris. Era nevoie de o reţea complexă de comunicaţie, astfel limbajul exprimat vizual era esenţial, scrie Curiosity.

O dovadă în acest sens sunt aceste khipu, reprezentate în imaginea de mai jos. Se credea că sunt doar pentru reprezentarea valorilor numerice, dar cronicile spaniole din secolul XVI afirmă că aceste şnururi înnodate transmiteau mesaje mai complexe.

• Santiago Ramón y Cajal, părintele neuroștiinței moderne. Omul care a descoperit structura reală a creierului
• Iubiri care au schimbat istoria. Relațiile controversate ale liderilor care au influențat imperii

Credit: Muzeul Larco/Wikipedia

Dovezile recente provin după căderea imperiului incaş. În secolul al XVIII-lea, când ultimii incaşi luptau împotriva conducerii spaniole, existau numeroase rebeliuni, acestea fiind „scrise” în khipu. Antropologul Sabine Hyland este încrezătoare că şnururile înnodate provenite din regiunea Collata reprezintă sunete fonetice. Deşi traducerile acestora sunt dificile (dacă nu imposibile), este un pas important în înţelegerea uneia dintre cele mai influente civilizaţii din istorie.

De asemenea, şnururile analizate la Collata se diferenţiază de restul. În timp ce altele au noduri la intervale regulate şi sunt fabricate numai din bumbac, cele din Collata sunt fabricate din mai multe materiale precum păr de animal şi fibre metalice şi sunt înnodate doar la un capăt, probabil pentru a nu se despica.

Prin colectarea informaţiilor de la localnici şi intervievarea descendenţilor celor care (probabil) au trimis aceste mesaje, cercetătoarea a putut descifra ultimele trei şnururi dintr-un khipu, reprezentând numele expeditorului.

Deşi este cale lungă până la descifrarea întregului mesaj (să nu mai vorbim de întreaga limbă), descoperirea poate avea implicaţii majore . Spre exemplu, culorile khipu-urilor numerice nu au fost probabil alese la întâmplare aşa cum s-a crezut până acum.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Ce făceau incaşii la Machu Picchu? Cercetătorii au aflat, în sfârşit, răspunsul

Peru – misterele civilizatiilor apuse

Cercetătorii sunt foarte aproape de a descifra un vechi mister al incaşilor – FOTO

Bătălia de la Cajamarca şi caii care au cucerit un imperiu