Discul de aur, simbol al orașului Cuzco, se întoarce în Peru după mai bine de 100 de ani
Institutul Smithsonian a fost de acord să repatrieze către Peru un disc din aur din perioada pre-incașă, după 119 ani de la achiziționarea sa.
Muzeul Național al Indienilor Americani, parte din Institut, a semnat un memorandum cu guvernul peruvian pentru returnarea discului Echenique, un disc din aur având pe el simbolul oficial și scutul orașului Cuzco (Cusco în spaniolă), fostă capitală a Imperiului Inca. Discul a fost transferat oficial la reședința ambasadorului peruvian din Washington, D.C., Statele Unite.
Obiectul reprezintă o foaie subțire din aur cu un diametru de aproximativ 12 centimetri. Conține un aliaj relativ pur, alcătuit din 90% aur, 5% argint și 5% cupru, fiind clasificat astfel la 22 de karate, potrivit standardelor moderne. În centru discului este reprezentată fața unei feline cu colți, ochi mari rotunjiți și un nas asemănător cu botul, un design întâlnit frecvent la ornamentele și ceramica peruviană antice.
Discul Echenique avea o conotație supranaturală, reprezentând cel mai probabil o zeitate, și indica statutul înalt al proprietarului. Gărurile și fantele taiate indică faptul că a fost purtat ca ornament pentru piept.
Discul din aur, un posibil calendar solar sau lunar
Marginea exterioară este împărțită în mod egal în 20 de secțiuni care conțin o varietate de imagini, inclusiv figuri antropomorfe, forme geometrice, semilune și alte simboluri. Semnificația lor nu a fost încă descifrată, însă pot indica că discul era un calendar solar sau lunar. Are o vechime mai mare de 2.000 de ani, cea mai recentă cercetare plasând-ul între anii 800 î.Hr. și 1 d.Hr. Este un exemplu clar al măiestriei orfevrăriei antice din Anzi.
Precum în cazul multor artefacte de patrimoniu cultural și istoria discului din aur este una misterioasă. A apărut pentru prima dată în documente în 1853, când a fost oferit drept un cadou ceremonial împreună cu alte câteva obiecte antice președintelui peruan de atunci, José Rufino Echenique, în timpul unei vizite oficiale la Cuzco.
Îninte de acest moment nu se cunoaște nimic despre disc. Și după 1853 lucrurile au devenit din nou neclare, discul și alte obiecte primite de Echenique dispărând după o vreme, potrivit History Blog.
Julio Tello Rojas, tatăl arheologiei peruviene, a încercat să dea de urma lor în anii 1920, însă nu a reușit. El a crezut că fuseseră trimise în Chile și distruse într-un incendiu din Santiago. S-a înșelat, cel puțin parțial, pentru că în 1912 discul a fost vândut de dr. Edward Gaffron, un medic german care a trăit în Peru timp zeci de ani și a construit o colecție uriașă de artefacte antice peruviene.
Cumpărătorul a fost colecționarul George Heye, fondatorul Muzeului Indienilor Americani din New York care a fost încorporat ulterior în Institutul Smithsonian ca Muzeu Național al Indienilor Americani.
Alte artefacte din grupul Echenique
Datele Institutului Smithsonian arată că discul ar fi fost moștenit de una dintre fiicele lui Echenique, care l-a vândut apoi lui Gaffron, și că mai există cel puțin alte două artefacte în muzee americane despre care se crede că au a făcut parte din grupul Echenique.
Unul este o pană sau un pin ornamental din aur cu incizii pe ambele părți și având reprezentată figura unei feline supranaturale similare, aflat în prezent în Muzeul Metropolitan de Artă. Reprezentanții instituției nu au date despre proveniența artefactului. În afară de momentul 1850 se mai știe doar că pinul ornamental a fost achiziționat dintr-o colecție privată germană, în 1942.
Alegerea discului ca simbol oficial a lui Cuzco a fost una țintită. În 1986, consiliul orașului Cuzco a adoptat o lege care interzice utilizarea în stema orașului a oricărei imagini de după cuceririrea de către colonialiștii spanioli. Astăzi, replicile discului împodobesc străzile, fântânile și clădirile din centrul istoric al Cusco.
Originalul este așteptat să fie returnat la Cuzco săptămâna aceasta.
Vă recomandăm să citiți și:
10 bătălii uitate, care au schimbat istoria lumii