De ce a dispărut „Veneția Chinei” din Epoca de Piatră
Orașul Liangzhu din Delta Yangtze, China, a atins apogeul tehnologic în urmă cu 5.300 de ani, cel mai probabil fiind ceva unic la vremea respectivă.
Sistemul său unic de canale și baraje a făcut ca acesta să fie numit „Veneția” Chinei din Epoca de Piatră. După aproape o mie de ani, orașul și civilizația din Liangzhu s-au prăbușit, aparent destul de brusc.
Cauza dispariției Liangzhu, supranumit „Veneția Chinei”, a fost dezbătută intens. Noi cercetări dau vina pe schimbările climatice temporare care au provocat inundații peste capacitatea de control a sistemului avansat de management al apei de atunci.
Într-o perioadă în care cea mai mare parte a lumii nu descoperise încă agricultura, Liangzhu era un pioner în ingineria hidraulică. Deși zidit pentru a împiedica invadatorii, ceea ce a distins cu adevărat orașul, și trebuie să fi fost o minune pentru orice vizitator, au fost căile navigabile care au permis cultivarea unor mari suprafețe în delta fertilă, dar plină de apă în mod natural, potrivit IFL Science.
„Veneția Chinei”, o minune a Epocii de Piatră
Construirea unei astfel de minuni străvechi de către oameni care încă nu descoperiseră metalurgia a fost considerată o mare realizare de către specialiști. Profesorul Christoph Spötl, de la Universitatea din Innsbruck, a fost interesat în mod special de motivul pentru care un oraș care a rezistat atât de mult timp cu deltă a dispărut într-un mod neașteptat.
Într-o cercetare publicată în revista Science Advances, Spötl și co-autorii studiului potrivesc momentul dispariției orașului supranumit „Veneția Chinei” cu schimbările în intensitatea musonului asiatic.
„Un strat subțire de lut a fost descoperit pe ruinele conservate, ceea ce indică o posibilă legătură între dispariția civilizației avansate și inundațiile râului Yangtze sau inundațiile din Marea Chinei de Est. Nu au putut fi găsite dovezi pentru cauze umane, precum conflicte războinice. Cu toate acestea, nu au fost posibile concluzii clare cu privire la cauza (dispariției orașului Liangzhu n.r.), doar din stratul de noroi”, a afirmat Spötl.
În aceste condiții, pentru a testa dacă într-adevăr inundațiile au fost problema, echipa a investigat climatul din Valea Râului Yangtze în ultimii 100.000 de ani, folosind stalagmite din peșterile Shennong și Jiulong. Rata precipitațiilor calcarului din peșteri oferă un indiciu vag pentru precipitațiile de atunci, însă analiza izotopilor de carbon oferă mult mai multă precizie.
De ce nu și-a mai revenit „Veneția Chinei”
În urmă cu 4.345 și 4.324 de ani, Valea Yangtze a cunoscut o creștere majoră a precipitațiilor. Momentul se potrivește cu cel al prăbușirii Liangzhu.
„Ploile musonice masive au condus probabil la inundații atât de severe ale râului Yangtze și ale ramificațiilor sale, încât nici măcar barajele și canalele sofisticate nu au mai putut rezista acestor mase de apă, distrugând orașul Liangzhu și forțând oamenii să fugă”, a spus Spötl.
Dacă lucrurile ar fi revenit rapid la normal, este posibil ca supraviețuitorii să fi refăcut orașul, însă peșterile înregistrează perioade ulterioare de vreme foarte umedă în următorii 300 de ani. Aceste evenimente au fost probabil prea frecvente pentru a face viabilă restaurarea „Veneției Chinei”.
Înregistrările din peșteră arată că alte schimbări climatice au coincis cu modificările din civilizația chineză, în special atunci când o secetă de mari proporții din urmă cu aproximativ 4.000 de ani a fost însoțită de întemeierea primei dinastii. Momentul secetei se poate să-l fi ajutat pe împăratul Yu cel Mare să controleze inundațiile care împiedicaseră dezvoltarea timp de 300 de ani.
Vă recomandăm să citiți și:
Celebrele înmormântări în costume din jad, din China Antică
Top 10 invenții din China Antică care au schimbat lumea
O mască antică din aur, veche de 1.000 de ani, ascundea un secret macabru