O mască antică din aur, veche de 1.000 de ani, ascundea un secret macabru

În urmă cu o mie de ani, în ceea ce este acum Peru, un bărbat de vârstă mijlocie a fost îngropat cu o bogăție de artefacte din aur.

Capul său a fost separat de trup și așezat în apropiere. Pe fața sa a fost așezată o mască delicată din metal, cu cercei mari și ochi pătrunzători. Atât scheletul cât și masca erau pătate cu roșu.

• Titanic, dincolo de mit. 10 lucruri neştiute despre cea mai cunoscută tragedie maritimă din istorie
• O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa…

Pigmentul roșu a fost identificat ca fiind cinabru atunci când masca a fost descoperită în urmă cu 30 de ani, însă cercetătorii coordonați de chimistul Elisabete Pires de la Universitatea Oxford au fost curioși să înțeleagă mai bine culoarea roșie. Investigația lor a dezvăluit ceva la care nu s-ar fi așteptat: sânge uman.

Înainte de renumiții incași, cultura Lambayeque, sau Sicán, așa cum mai este cunoscută, a trăit de-a lungul coastei de nord a Peru între secolele VIII și XIV. Cu abilități avansate de metalurgie, oamenii din această cultură au produs multe obiecte de aur fascinante.

„Interesant este că, printre proteinele rămase, șase se găsesc în sângele uman”

Masca din metal, veche de 1.000 de ani, a fost găsită pe fundul unui puț adânc, cunoscut sub numele de Mormântul de Est al templului Huaca Loro. Scheletul care îl purta a fost cândva un bărbat de 40-50 de ani, îngropat alături de 1,2 tone de obiecte funerare, dintre care multe erau aliaje de aur-argint-cupru, echivalente cu bijuteriile moderne de aur de 14-18 karate.

Pires și colegii săi au identificat o serie de proteine, inclusiv albumină, o proteină din albușul de ou. Așadar, ouă, posibil de rață leșească, au fost folosite de oamenii Sicán pentru a lega vopseaua și a-i permite să se lipească de suprafețe, cum ar fi oasele și măștile metalice.

„Interesant este că, printre proteinele rămase, șase se găsesc în sângele uman”, au spus cercetătorii. Acestea au inclus albumina serică și anticorpul imunoglobulinei G.

Așadar, oamenii Sicán ar fi folosit sânge uman în vopsea, pentru a reprezenta forța vieții, scrie Science Alert.

Sângele ar fi fost, cu adevărat, o componentă inclusă intenționat în vopsea

Acest fapt, împreună cu „așezarea unică inversată a scheletului lângă două femei adulte în ipostaze de naștere și moașă sugerează că efectul dorit a fost renașterea liderului decedat”, au explicat Pires și colegii săi.

Lipsa grăsimilor din vopsea lasă câteva întrebări fără răspunsuri, având în vedere prezența acestora în sângele uman. Totuși, acestea s-ar fi putut degrada sau ar fi reacționat chimic cu alte molecule, astfel devenind mai greu de detectat.

Cu toate acestea, alte practici Sicán cunoscute susțin ideea că sângele ar fi fost, cu adevărat, o componentă inclusă intenționat în vopsea.

„Un studiu osteologic recent al victimelor umane sacrificate de Sicán a indicat că multe au fost tăiate în special pe gât și partea superioară a pieptului într-o manieră sistematică pentru a maximiza sângerarea”, au mai explicat oamenii de știință.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Mască din foiță de aur, printre cele peste 500 de artefacte descoperite la un sit arheologic din China

Cercetătorii de la MIT încearcă să creeze masca încălzită care poate inactiva coronavirusurile

Japonezii au inventat masca inteligentă care poate dicta, transcrie și traduce în opt limbi

Craniul unui berbec descoperit într-o mască funerară veche de peste 2.000 de ani