De ce aztecii nu au invadat Europa?

În secolul al XV-lea, invadatorii spanioli au pornit în căutarea așa-zisei „Lumi noi”. Totuși, de ce au fost europenii cei care au făcut primul pas? Un factor a fost agricultura. Dintre cele opt „recolte fondatoare” (cereale bogate în proteine și calorii), doar una era găsită în Americi.

În mod similar, toate cele „cinci animale domesticite majore” erau găsite doar în Eurasia. Asta i-a lăsat pe mezoamericani vulnerabili la boli precum variola.

Așadar, de ce au invadat spaniolii Mexicul și nu invers? Răspunsul are de-a face în cea mai mare parte cu recolte și vite.

Primii americani au fost rupți de restul rudelor eurastiace

În urmă cu mult timp, lumea era un teritoriu vast cunoscut drept Pangeea. Apoi, în urmă cu aproximativ 200 de milioane de ani, diversele continente pe care le știm astăzi au început să se desprindă. Mai târziu, în urmă cu aproape 300.000 de ani, oamenii și-au făcut apariția. Homo sapiens era o specie curioasă și descurcăreață, ce nu putea sta locului, iar până în 45.000 î.e.n. și-a stabilit prezența în fiecare colț al planetei. Exista, totuși, o problemă: Eurasia și Americile erau separate de sute de kilometri de apă. În ciuda ingeniozității lor, oamenii nu au putut ajunge din Siberia de astăzi până în Alaska.

Situația s-a schimbat în timpul „ultimului maxim glaciar”, atunci când o punte terestră a permis oamenilor să ajungă în Americi. Timp de 7.000 de ani, oamenii au continuat să ajungă în Alaska și tocmai până în America de Sud, în ceea ce este astăzi Chile. Dar atunci când nivelul mării a crescut, acești exploratori – primii americani – au fost rupți de restul rudelor eurastiace. Asta până când au sosit primele ambarcațiuni ale spaniolilor în 1492.

Timp de aproape 15.000 de ani, au existat două societăți umane

Timp de aproape 15.000 de ani, au existat două societăți umane: amerindienii din Americi și eurasiaticii din Europa și Asia. O diferență majoră era reprezentată de resursele agricole și practici.

Deși Americile dispuneau de o abundență de recolte dense în proteine și calorii, aceste plante aveau adesea nevoie de un anumit mediu și necesitau mai multă muncă față de speciile eurasiatice. Mai mult, roșiile, dovleceii, cartofii și ardeii nu pot fi depozitați atât de ușor precum cerealele uscate.

Singura cereală disponibilă în Americi era porumbul, ce are mai puțini nutrienți decât cele „opt recolte fondatoare” și necesită un proces suplimentar cunoscut drept nixtamalizare.

Cea mai mortală armă adusă de europeni în Lumea Nouă

În Eurasia, oamenii puteau atinge un surplus caloric mult mai ușor. Asta a permis populațiilor să crească și profesiilor să evolueze. Acum că doar unii dintre oameni munceau pământurile, ceilalți putea să se ocupe cu altele, precum știința, ingineria, matematica, literatura și filosofia. Așadar, poate că nu este de mirare de ce, în decurs de câteva milenii, societățile eurasiatice aveau arme și cele mezoamericane nu.

Chiar și așa, pușca nu a fost cea mai mortală armă adusă de europeni în Lumea Nouă. Aproape 20 de milioane de oameni – adică 95% dintre indigenii de la acea vreme – au murit din cauza variolei. În cele din urmă, întregi populații au fost exterminate de virusuri și bacterii aduse de europeni.

Cum au dezvoltat oamenii din Eurasia o imunitate genetică?

De-a lungul mai multor milenii, oamenii din Eurasia dezvoltaseră o imunitate genetică (sau cel puțin o rezistență) la boli precum variola. De ce? Pentru că trăiau în apropiere de animale de fermă. Potrivit lui Jared Diamond, există doar 14 mari erbivori ce pot fi domesticiți cu ușurință.

Dintre aceste animale, „doar cinci specii s-au răspândit și au devenit importante în lume”. Acestea cinci sunt „vaca, oaia, capra, porcul și calul”, a scris Diamond în cartea sa din 1997 „Guns, Germs, and Steel”. Niciunul dintre aceste animale nu era nativ Americilor.

Doar unul dintre cele 14 animale – lama sau alpaca – era nativ Anzilor și Americii de Sud.

Traiul aproape de animale înseamnă că ești expus la tot felul de virusuri

Faptul că eurasiaticii au fost aproape de cele cinci animale domesticite „majore” a însemnat un mare avantaj. „Acestea au oferit carne, produse lactate, fertilizatori, transport, piele, vehicule militare, plugărit, lână, dar și microbi ce au ucis oamenii care nu au fost expuși anterior”, a continuat Diamond. Traiul aproape de animale înseamnă că ești expus la tot felul de virusuri ce te pot inocula împotriva tulpinilor mai severe. Tocmai asta a făcut genomul eurasiatic rezistent la atât de multe boli, o rezistență pe care amerindienii pur și simplu nu o aveau.

Cartea lui Diamond este una dintre cele mai bine vândute cărți de istorie din toate timpurile. Dar, la fel ca orice altă carte, nu răspunde în mod definitiv la întrebarea „de ce europenii au invadat mezoamericanii și nu invers?”.

Diamond exagerează determinismul geografic

În primul rând, lucrarea lui Diamond exagerează determinismul geografic, potrivit Big Think. Istoria este mult mai complicată și implică mai multe variabile decât un răspuns cu un singur factor. Există mai multe coincidențe și mai mult noroc (sau ghinion, după caz) în istorie decât ar sugera Diamond.

Există, de asemenea, numeroși factori ce trebuie luați în considerare, cum ar fi cultura, ideologia politică și cea religioasă, catastrofele naturale și impactul geniilor în societate.

Istoria, la fel ca oamenii care o scriu, este extrem de complicată.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Când va veni Sfârșitul Lumii, potrivit Pietrei Soarelui a aztecilor?

Mexicul folosește energia solară pentru a curăța canalele de pe vremea aztecilor, încă funcționale

Povestea craniilor de cristal ale aztecilor. Artefacte adevărate sau doar falsuri ieftine?

Istoria jucăriilor sexuale: de la grecii antici la vibratoarele cu bluetooth