Paştele la curtea regilor României. Ce îl nemulţumea pe Carol al II-lea în noaptea de Înviere

În cursul serii de sâmbata, principesa Margareta si principele Radu vor participa, la Catedrala Mitropolitana „Naşterea Domnului”, la slujba de Înviere oficiata de Înalt Preasfintia Sa Vladimir, Mitropolitul Chisinaului si al Întregii Moldove. De asemenea, în aceeasi noapte, principesa Margareta si principele Radu vor participa, la Biserica „Sfintii Petru si Pavel”, la slujba de Înviere oficiata de Înalt Preasfintia Sa Petru, Mitropolitul Basarabiei si Exarh al Plaiurilor.

În trecut, când România era o monarhie constituţională, de Paşte, familia regală asista la slujba Învierii după care se retrăgeau la palat, unde împreună cu invitaţii ciocneau ouă roşii şi gustau pască.

• O poveste impresionantă de Paşte, scrisă de Tudor Arghezi, descoperită în paginile unei reviste vechi
• Tradiţie de Paşte dusă la extrem în Germania. Cum arată cel mai frumos „pom de Paşte”

Cărţi poştale de paşti cu membrii familiei regale în vremea regelui Ferdinand

Dacă regele Ferdinand petrecea Paştele de regulă la Motropolie şi apoi la Palatul Cotroceni, regele Carol al II-lea, un tradiţionalist, participa la ceremonialul religios la Bucureşti şi, ulterior, se retrăgea cu familia şi cu apropiaţii la Castelul Peleş din Sinaia.

Regele Carol al II-lea, alături de Voievodul Mihai, la sărbătoarea Învierii în Biserica Domniţa Bălaşa din Capitală // Sursa Foto: Realitatea ilustrată, 15 aprilie 1934

La Patriarhie se făcea slujbă doar pentru autorităţi

Despre sărbătoarea Paştelui din 1937, care a avut loc la începutul lunii mai, regele Carol al II-lea relata următoarele în jurnalul său: „Spre seară, vine Duduia (Elena Lupescu, amanta lui n.r.), după masă şi rămâne până la plecarea la Patriarhie. După datină, la 12:00, Învierea la Patriarhie, unde a fost o slujbă frumoasă şi destul de demnă, dar tot acelaşi defect, biserica e goală, deoarece nu iau parte decât persoane oficiale. După slujbă, ciocnirea ouălor roşii la Palat, afară de curte: Tătărescu (Gheorghe Tătărăscu a fost prim-ministru al României în perioada 1934-1937 şi în perioada 1939-1940 n.r.), Ilasievici (Constantin Ilasievici a fost un general român şi ministru al Apărării n.r.), Argeşeanu (Gheorghe Argeşanu, fost general şi om de stat n.r.), Gavrilă şi Papazoglu. Întors acasă, joc remmy cu Mihăiţă, aşteptând să vie Duduia. Primesc lucruri frumoase de la Duduia, o splendidă candelă pentru bisericuţa din Sinaia, iar de la Elisabeta jaduri de toată frumuseţea”.

În prima zi de Paşti (2 mai 1937), regele însoţit de Duduia şi de Mihai au plecat în vacanţă la Sinaia, unde au rămas până la data de 9 mai 1937. Despre aceea perioadă, Carol al II-lea relata: „După cum fac adesea în aceste zile de după Paşti, am venit să mă odihnesc niţel în aerul întăritor al Sinaiei repaus absolut, seara, adesea, cinema”.

Peste trei ani, în 1940, Carol al II-lea a sărbătorit Paştele la castelul de vânătoare de la Lăpuşna unde a avut parte şi de ceva inedit: „Pentru prima dată am aistat la o slujbă în care toţi credincioşii cântă împreună cu preotul >. Părintele zice că aşa este corect”.

Un an mai târziu, Mihai, devenit rege al României în urma abdicării forţate a lui Carol al II-lea, a petrecut Paştele la Sinaia alături de regina mamă Elisabeta, generalul Ion Antonescu cu soţia, şi o serie de apropiaţi.

În 1944, sărbătoarea Paştelui a coincis cu bombardamentele americane asupra Bucureştiului. Aflat la Sinaia, Regele Mihai a plecat spre Bucureşti pentru a constata distrugerile provocate de bombardamente, şi s-a întors în aceeaşi zi pentru a participa împreună cu regina mamă la slujba Învierii.

SURSE:  „Viaţa cotidiană la Curtea Regală a României 1914-1947”, Ştefania Ciubotaru, Realitatea Ilustrată

 Redescoperă Tradiţia Paştelui! Urmăreşte mini serialul nostru de articole, află tradiţii şi obiceiuri inedite, locuri frumoase şi pov eşti impresionante. Le găseşti aici pe toate!