Topirea gheţarilor antarctici poate provoca creşterea nivelului oceanelor cu trei metri

Un studiu efectuat de oamenii de ştiinţă de la Institutul Potsdam de cercetare a impactului climatic, publicat luni în revista Academiei americane de ştiinţe (Proceedings of the National Academy of Sciences, PNAS), subliniază că gheţarii din bazinul Amundsen îşi pierd deja stabilitatea.

Acest studiu arată pentru prima dată consecinţele inevitabile ale unei astfel de prăbuşiri, au subliniat climatologii autori ai studiului.

• Ligrul: întâlnirea rară dintre regele leu și tigru
• „Apogeul extincției” este aproape: Pământul va pierde 3.000 de ghețari pe an

Simulări pe calculator au relevat că topirea gheţii în câteva decenii de încălzire globală a oceanelor poate declanşa o mişcare de topire, care poate continua timp de secole, chiar milenii, au spus experţii citaţi de AFP.

„Odată ce gheţarii sunt perturbaţi, cum este cazul în prezent, ei răspund într-un mod nelinear. Astfel, prăbuşirea lor se produce brusc după o perioadă relativ lungă de stabilitate aparentă, în care se observă puţine schimbări”, a explicat Johannes Feldmann, autorul principal al studiului, potrivit Agerpres.

Aceeaşi dinamică există, de exemplu, în pădurea amazoniană şi în sistemul musonului în India.

În mai multe părţi ale Antarcticii, cursul natural de alunecare a gheţii în ocean ar urma să crească în mod semnificativ şi permanent, afirmă oamenii de ştiinţă.

Pe măsură ce oceanele se încălzesc, apele mai calde topesc încet plăcile de gheaţă aflate sub suprafaţa apei şi care sunt o extensie a gheţarilor tereştri. Astfel stabilitatea lor este perturbată, mai precizează experţii.

„Conform simulărilor noastre, 60 de ani de topire a gheţii în ritmul actual observat în Antarctica sunt suficienţi pentru declanşarea unui proces ireversibil, care va dura sute sau mii de ani. Acest lucru va provoca o creştere a nivelului oceanelor de aproximativ trei metri”, a explicat Johannes Feldmann, menţionând că acest lucru este „un proces îndelungat”.

„Probabil acest proces a început deja”, a insistat specialistul citat de AFP.

„Până acum nu avem suficiente informaţii pentru a spune dacă destabilizarea gheţarilor din bazinul Amundsen este cauzată în prezent de emisiile de gaze cu efect de seră şi de încălzirea globală care rezultă din acestea”, a menţionat Anders Levermann, cercetător la institutul din Potsdam şi co-autor al studiului.

„Dar nu există nici o îndoială că o creştere a acestor emisii poate spori riscul de prăbuşire totală a gheţarilor din vestul Antarcticii şi de creştere ireversibilă a nivelului oceanelor”, a spus el.

Grosimea stratului de gheaţă plutitoare din Antarctica, care acţionează ca o pavăză împotriva prăbuşirii gheţarilor permanenţi de pe acest continent, a scăzut cu aproape 20% în unele locuri în ultimele două decenii, iar acest fenomen se accelerează, potrivit unui alt studiu publicat în luna martie a acestui an în revista ‘Science’, aminteşte AFP.